Asemănarea semnelor folosite de geţi pe tăbliţele de plumb cu alfabetele din Italia şi sudul Galiei (secolele Vlll-Vl î.e.n.), cu alfabetele din vechea Iberie (secolele Xll î.e.n.), Palestina (secolul Xlll î.e.n.) şi Biblos (secolul XV î.e.n.), peninsula arabică (secolul Xll î.e.n.), Mohenjo-Daro (secolul XXll î.e.n.), nordul Africii (secolele XV-lll î.e.n.) şi cele din Siberia (secolul V e.n.) arată vasta arie de răspândire a scrisului din bazinul inferior al Dunării către cele patru zări odată cu migraţiile cetelor de ausoni arimini care îşi căutau alte locuri de popas sau de odihnă de neam şi ţară. Dar ele mai arată că tăbliţele de plumb, descoperite la Sinaia, sunt autentice.
A venit vremea ca neamul românesc să iasă din minciuna latinismului, a indo-germanismului, a antichităţii clasice greco-romane şi iudeo-cre(ş)tinismului fiindcă ne-au adus toate numai umilinţe fără seamăn.
Pe internet am găsit două monezi ale împăratului roman de neam Get, Septimius Severus (193-211), ce uimesc prin valoarea lor excepţională cu privire la istoria şi cultura strămoşilor noştri geţi, fiindcă ele sunt bătute la peste 100 de ani de la pretinsa nimicire a geţilor de către legionarii Romei şi dovedesc în faţa istoriei că tăbliţele de plumb găsite la Sinaia sunt autentice, iar latinizarea este o uriaşă minciună.
Prima din stânga are chipul împăratului cu inscripţia DIUO SEVERO, adică dio sau îngerul veghetor din religia geţilor, iar cei mai mulţi ar crede că este o greşeală a meseriaşului care a bătut moneda. Dar realitatea acelor timpuri era alta decât cea susţinută de cultura europeană astăzi, fiindcă legenda este scrisă cu litere latine, dar după regula limbii rumune, fiindcă este vorba de un mesaj religios al creştinismului arimin sau ,,religia lui Mitra (încuşmatul)”, cum era ea cunoscută în imperiul roman. Pe faţa a doua a monezii găsim chiar explicaţia situaţiei religioase prezentate care spune că împăratul a fost ,,CONSECRATIO”, adică era iniţiat în filozofia şi teologia acestei religii.
Se vede un altar cu o cruce înscrisă într-un pătrat, iar deasupra arde focul sacru, având în dreapta un şarpe ridicat, iar în stânga este caduceul mitraic şi nu legămîntul Talpei Iadului!
Ca să dovedesc adevărul istoric am mai pus o monedă unde numele împăratului este scris după regulile limbii latine: SEVERUS PIUS AUG. iar pe faţa a doua avem FORTUNA REDUX. În acele vremuri orice cult care se manifesta în public, indiferent dacă era cel al împăratului sau altul de drept public, trebuia să aibă un edict care să-i permită asemenea acţiuni şi putea primi subvenţii de la stat. Dar mai erau şi cultele private care nu aveau dreptul să se manifeste în public şi nu primeau subvenţii din banii imperiului. În acele vremuri iudeo-creştinismul era numai un cult ascuns de ochii celorlalţi, fără a avea edict de la împăraţii Romei, fiindcă ei şi-au propus să preia conducerea imperiului prin foc şi sabie, fiind în stare de orice ticăloşie, aşa cum au dovedit faptele mai târziu.
Moneda de mai sus este tot a lui Severus, având o legendă scrisă chiar cu ALFABET GET dar de o formă aparte, nemaiîntâlnită altundeva şi având un conţinut religios, unde împăratul este recunoscut ca şef sau tată al taţilor, cum era ierarhia în creştinismul arimin sau mitraism, ori arianism, cum i-au falsificat numele iudeo-creştinii după anul 380, când l-au interzis prin edictul lui Teodosiu. Numismaţii spun că moneda este bătută în Laodicea, oraş situat în vestul Asiei Mici, sau provincia romană Frigia! Voi discuta în continuare cele două texte de pe feţele monedei, pentru că au o importanţă deosebită asupra istoriei şi culturii noastre strămoşeşti, fiind scrise la peste 100 de ani de la cotropirea Getiei.
Pe faţa 1 avem următoarea zicere după alfabet latin: IGI(igi: ochi, înfăţişare, a vedea) KAT(cata: a căuta) SEO (sâi: a fi, a exista) DORO (doru, chemare nemărturisită) OI (mare, uimitor) şi tradus pentru zilele noastre ar fi: caută cu ochii că există un mare dor.
Pe faţa 2 a monezii avem textul adus în alfabet latin astfel: AI (a avea) MARC (marca: figurat, a ilustra, a dovedi, a supraveghea) E (a fi) T (semn folosit pe T 7 şi 35 pentru Tatăl Ceresc sau Ziditorul) I (i: a merge, a alerga) PATOS (însufleţire, avânt) TO (tu) G (get). Tradus pentru azi, tălmăcirea ar fi aşa: ai dovada că eşti Tatăl taţilor (era cel mai înalt titlu în mitraism similar cu cel de pontifex maximus) şi aleargă cu înflăcărarea ta getică.
În acest text apar consoanele S din cuvântul ,,patos” şi T (cum este scris în getă) care nu sunt specifice scrierii grecilor, dar le găsim la Lepenski Vir în mileniul Vll î.e.n. şi cu această valoare fonetică pe numeroase tăbliţe de plumb, ce au fost descoperite în urmă cu peste 150 de ani la Sinaia. Adică la 100 de ani după cotropirea parţială a Dio Getia şi ,,civilizarea” acesteia de către romani numai prin sabie, foc, jaf, sclavie şi crime, geţii îşi foloseau alfabetul propriu chiar pe monezile împăratului imperiului, fără ca nimeni să strănute pucioasă, fiindcă atunci Talpa Iadului, Satana şi tot tineretul drăcesc nu aveau nici un cuibar printre Neamuri, ţinându-se numai la locuri dosnice şi ticăloase.
Sare în ochi şi şoimul ceresc de pe moneda împăratului roman de neam get care ţine în cioc soarta sau roata vieţii împreună cu toiagul de cârmuire, iar pe kosonii bătuţi cu peste 200 de ani mai devreme în Dio Getia de către strămoşii mei geţi, simbolurile existenţei omului pe pământ şi a diriguirii celor văzute şi nevăzute sunt ţinute de aceeaşi pasăre mitică în cele două gheare. La iudei şi iudeo-creştini ,,legământul” şi sfântul prepuţ sunt la vedere aşa cum ne arată istoria la Kuntillet Ajrud şi cele cu sfântul Priapus al înluminaţilor greci! Cine nu crede aceste adevăruri, îl îndemn să caute pe internet atât în text cât şi la ,,imagini” expresiile: ,,god Priapus” şi ,,saint Priapus”, iar ce va citi şi vedea acolo, cred că îl va lecui pe vecie de vedeniile sinaite, Pentateuh, evanghelii, sfânta scriptură şi alte asemenea golănii sataniste!
În stânga avem o piatră dintr-un lăcaş de cult al geţilor din secolul V î.e.n., situat în apropiere de satul Svestari, judeţul Razgrad în nord-estul Bulgariei. Peste ruinele acestei construcţii, în secolul XVll s-a ridicat o clădire a cultului musulman, iar fotografia prezintă o piatră din vechea clădire încorporată în zidul actual unde vedem un cerc, ce are în interior un alt cerc mai mic din care ies şapte raze care se sprijină cu vârful pe primul cerc. Înspre dreapta sunt două obiecte de cult realizate din bronz, iar arheologii bulgari spun că sunt din secolele Vll-lX ale erei noastre, fiind dovada creştinării bulgarilor la anii 867.
Piesele au fost descoperite în anul 1961 în localitatea Pliska, prima capitală a ţaratului bulgarilor, mic oraş situat astăzi în nord-estul Bulgariei, la cca 30 km sud de vechiul lăcaş de cult al geţilor. Dar simbolurile celor trei obiecte nu au nici o legătură cu iudeo-creştinismul, fiindcă ar fi trebuit să fie crucea care era principalul simbol, alături de sfântul prepuţ şi ,,legământul” Talpei Iadului. Ele însă reprezintă unul din simbolurile-concept al religiei geţilor, care aveau ca veghetori cereşti şapte dio, deo sau diu, ce urmăreau ca rânduiala Tatălui Ceresc să fie respectată de către întreg neamul omenesc ce iubea sfânta cruce şi Legea.
Această treabă era îndeplinită pe pământ de Fiul Omului, Mântuitorul sau Sarmis al geţilor, scris ca III, II, IU, Ili, iar în cercul din mijloc cuvântul IYI (y se citea la geţi atît I cît şi U) înseamnă chiar Salvatorul sau Mântuitorul, deci obiectele din bronz, cât şi basorelieful din piatră, sunt dovezi că în Mesia se practica religia Neamului Scoborîtor din Zei, încă din secolul V î.e.n., iar slavii, când au tăbărât cu tot celetul lor în sudul Istrului pe la 590, şi-au însuşit de la băştinaşii geţi cultul religios dovedit cu probele arheologice menţionate unde apar mai multe semne din alfabetul geţilor. Dar la fel se poate ca aceste obiecte de cult au aparţinut vlahilor (românilor) din sudul Istrului, fiindcă nici un semn de pe ele nu se găseşte în alfabetul glagolitic apărut la bulgari în anul 863.
Pentru supărarea arheologilor bulgari şi tuturor celor ce strigă de ceva vreme că "tracii" (geţii - n.r. Carmen Pankau) ar fi strămoşii lor pre-indo-europeni şi dovedirea că situaţia este cea arătată de mine mai sus, îl aduc de martor pe episcopul Ohridei, grecul Theophylactus (sec. Xl) care spurcă cu mult venin şi ură, religia bulgarilor veniţi din Sciţia în imperiul bizantin la anul 680 – adică nordul Istrului, fiindcă aceasta era situaţia geografică de atunci a ţinutului Sciţia – care aveau ca dogmă religioasă o ,,nebunie scitică”. Zice el în lucrarea Istoria celor XV martiri, cui se rugau aceşti rătăciţi de sfântul prepuţ şi oiştea Talpei Iadului, ca să ştim şi noi astăzi ce gusturi aveau unii:
,,După ce s-au retras ombrii – barbari meridionali – un alt neam de oameni foarte fioroşi, aşa-numiţii "bulgari" din părţile Sciţiei, trecând peste fluviul Istru, ca o mare pacoste trimisă de Dumnezeu pentru regiunile din Occident, a dat peste noi. Aceştia nu cunoşteau nici numele lui Cristos, ci, de o nebunie scitică, se închinau soarelui, lunii şi celorlalte stele …ei înşişi fiind robii ticăloşiei şi duşmani ai adevăratului Dumnezeu”.
Acesta este adevărul istoric şi cu el trebuie să argumentăm celor ce se ţin "civilizatori" ai Europei şi lumii până ne vor recunoaşte Adevărata Istorie, chiar dacă îi vom supăra până la înălbăstrire!
Semnele de pe obiectele de bronz se găsesc în formă identică sau apropiată în alfabetele folosite de geţi pe tăbliţele de plumb, deci alfabetul chirilic (născocit pe la anii 863 de Chiril şi Metodiu) este numai o adaptare pentru vorbirea slavilor şi bulgarilor a unei părţi foarte mici (şase semne!) din semnele folosite de geţi pe tăbliţele de plumb, restul fiind munca lor în folosul minciunii!
Toate cele arătate mai sus dovedesc faptul că tăbliţele sunt autentice, iar informaţiile de pe ele veridice!
Ca să scot adevărul la lumină şi să arăt că alfabetul chirilic românesc vine direct din cel folosit de geţi pe tăbliţele de plumb descoperite la Sinaia, dau mai jos un tabel, unde fiecare se poate dumiri de adevăr.
Cu litere negre sunt trecute 38 din semnele din alfabetul chirilic românesc (format din 44 grafeme) folosit de neamul mioritic până pe la anii 1870. În anul 1863 A. C. Cuza a dat un decret prin care acesta urma să fie înlocuit cu cel latin, fiind folosit şi un alfabet de tranziţie în perioada respectivă!
Cu litere roşii sunt 38 din semnele de pe tăbliţele de plumb descoperite la Sinaia, care au forme identice sau asemănătoare cu cele din alfabetul chirilic românesc. Unii specialişti spun că tocmai aceasta este dovada falsurilor, fiindcă ele vin din alfabetul glagolitic născocit de către Chiril şi Metodiu la anul 867, când bulgarii au trecut la iudeo-creştinism.
Vedem cu uimire că între alfabetul născocit de cei doi bulgari isteţi şi cel folosit de români nu există legături evidente, dacă vrei să respecţi adevărul istoric şi nu cel revelat unor nemernici plătiţi ca să mintă cu neruşinare. Iar din cele 38 de semne comune celor două alfabete, 22 (cele roşii cu steluţe în partea dreaptă) au aceeaşi valoare fonetică, chiar după peste 2000 de ani, aşa ca falsul pretins de unii lingvişti români, să fie o artă carpatină dusă dincolo de perfecţiune!
Trebuie să avem în vedere că aceste tăbliţe au fost turnate începând cu partea a doua a secolului VI î.e.n., până în vara anului 106, în locuri diferite şi de persoane pricepute la muncă migăloasă, dar cu instruire diferită.
Mai în jos redau alfabetul născocit de Chiril şi Metodiu la anul 863, format din 41 semne din care numai 6 (cele încadrate în chenar roşu) sunt comune cu alfabetul folosit de geţi pe tăbliţele de plumb, iar dintre acestea numai 4 apar şi în alfabetul chirilic românesc. Legându-se de amintitele aparenţe ne-semnificative, tocmai pe acest considerent, susţin unii că tăbliţele sunt false, deşi oricine vede şi pe întuneric cât de mare este minciuna.
Este adevărat că literele de pe tăbliţe seamănă cu alfabetul chirilic, dar cel românesc şi nu cel glagolitic, din care, după cum susţin unii, s-ar trage alfabetul folosit astăzi de unele popoare slave.
Aceste tabele dovedesc cât de mult ne-au falsificat originea limbii române şi a culturii identitare, implicit a istoriei. În fapt, alfabetele folosite de unele popoare slave îşi au originea în cel pe care îl utilizau românii prin secolele V-IX, iar slavii, inclusiv ruşii, l-au preluat odată cu ,,religia lui Zamolxe” sau ,,nebunia scitică”, cum afurisea vârtos Ohrida.
Dacă aceste dovezi infailibile ale continuităţii românilor din falnicii geţi în spaţiul carpatic s-ar fi impus în cultura Europei prin scriere şi implicit prin cultură, atunci unii nu mai puteau spune despre români că au migrat în nordul Dunării în secolele VII-X, de nu se ştie unde şi nu se ştie când, aici fiind băştinaşi de drept în acele timpuri misterioşii cazari neanderthalieni sau arieni semiţi!
Ca să nimicesc pentru totdeauna minciuna alfabetului ,,chirilic” românesc, vin cu cel folosit de bulgari după anii 900, când s-au lăsat de minunea lui Chiril şi Metodiu cum se vede în poza de mai jos.
însă trebuie să lămurim contextul istoric, când bulgarii au trecut la iudeo-creştinism. Există două izvoare care vorbesc despre acest fapt istoric petrecut după mijlocul secolului IX.
Primul spune că împăratul Mihail al imperiului bizantin a pornit în anul 864 o campanie militară împotriva bulgarilor pentru a-i trece la ortodoxie, suspectându-i că ar vrea să fie cu Roma, iar aceştia speriindu-se rău, hanul s-a botezat în luna septembrie a anului 865! Pentru organizarea noii biserici, au tăbărât peste bulgari, slavi şi valahi, numai popime greacă, slujbele ţinându-se în elineşte, fiindcă ei au dat Europei tot ce trebuie ca să se civilizeze după rânduiala sfântului Prepuţ! Tot acest împărat a cerut în anul 863 pricepuţilor Chiril şi Metodie să născocească un alfabet pentru slavii din Moravia Mare şi să plece la ei să-i treacă în oştirea întunecaţilor iudeo-creştini.
A doua poveste spune că Boris, fiind conştient că iudeo-creştinismul este în expansiune, a considerat că poate fi liantul care să unească neamurile ce le ţinea sub sabie în numele celui mai tare. Bizantinii care au pierdut în faţa bulgarilor mari teritorii, au încercat prin trecerea la iudeo-creştinism a vecinilor asiatici să-i facă vasali şi ascultători numai de Constantinopol. Hanul a fost de acord cu trecerea la noul cult, dar a cerut autonomie pentru biserica lui, dorinţă refuzată de greci. Atunci el a trimis la Roma în anul 866 o delegaţie cu o scrisoare cu 115 întrebări la care aştepta un răspuns. În anul 867 a venit de la Vatican o delegaţie să-l treacă pe han la catolicism, dar au găsit terenul ocupat de popimea greacă şi după câteva luni de circărie a sfântului prepuţ, catolicii s-au retras.
În anul 870 Constantinopolul recunoaşte autonomia bisericii bulgarilor, dar toate slujbele şi scrierile canonice erau în limba greacă! În anul 893 bulgarii alungă pe preoţii greci, impun limba slavonă ca limbă de cult şi preiau alfabetul născocit de Chiril şi Metodiu, însă fiind foarte greu de a scrie cu el, după anii 900 revin la alfabetul vlahilor pe care l-au folosit înainte de 865, de unde iau 31 semne (cele cu chenar albastru) la care adaugă două din cel glagolitic (cu chenar negru) şi 12 născocite de sârguincioşii bulgari să le facă pe plac grecilor, care le-au fost mentori în întunecimile iadului.
Acest alfabet a fost realizat în oraşul Preslav, noua capitală a statului.
Sursa: Constantin Olariu
Adaptare şi foto: Carmen Pankau
A venit vremea ca neamul românesc să iasă din minciuna latinismului, a indo-germanismului, a antichităţii clasice greco-romane şi iudeo-cre(ş)tinismului fiindcă ne-au adus toate numai umilinţe fără seamăn.
Pe internet am găsit două monezi ale împăratului roman de neam Get, Septimius Severus (193-211), ce uimesc prin valoarea lor excepţională cu privire la istoria şi cultura strămoşilor noştri geţi, fiindcă ele sunt bătute la peste 100 de ani de la pretinsa nimicire a geţilor de către legionarii Romei şi dovedesc în faţa istoriei că tăbliţele de plumb găsite la Sinaia sunt autentice, iar latinizarea este o uriaşă minciună.
Prima din stânga are chipul împăratului cu inscripţia DIUO SEVERO, adică dio sau îngerul veghetor din religia geţilor, iar cei mai mulţi ar crede că este o greşeală a meseriaşului care a bătut moneda. Dar realitatea acelor timpuri era alta decât cea susţinută de cultura europeană astăzi, fiindcă legenda este scrisă cu litere latine, dar după regula limbii rumune, fiindcă este vorba de un mesaj religios al creştinismului arimin sau ,,religia lui Mitra (încuşmatul)”, cum era ea cunoscută în imperiul roman. Pe faţa a doua a monezii găsim chiar explicaţia situaţiei religioase prezentate care spune că împăratul a fost ,,CONSECRATIO”, adică era iniţiat în filozofia şi teologia acestei religii.
Se vede un altar cu o cruce înscrisă într-un pătrat, iar deasupra arde focul sacru, având în dreapta un şarpe ridicat, iar în stânga este caduceul mitraic şi nu legămîntul Talpei Iadului!
Ca să dovedesc adevărul istoric am mai pus o monedă unde numele împăratului este scris după regulile limbii latine: SEVERUS PIUS AUG. iar pe faţa a doua avem FORTUNA REDUX. În acele vremuri orice cult care se manifesta în public, indiferent dacă era cel al împăratului sau altul de drept public, trebuia să aibă un edict care să-i permită asemenea acţiuni şi putea primi subvenţii de la stat. Dar mai erau şi cultele private care nu aveau dreptul să se manifeste în public şi nu primeau subvenţii din banii imperiului. În acele vremuri iudeo-creştinismul era numai un cult ascuns de ochii celorlalţi, fără a avea edict de la împăraţii Romei, fiindcă ei şi-au propus să preia conducerea imperiului prin foc şi sabie, fiind în stare de orice ticăloşie, aşa cum au dovedit faptele mai târziu.
Pe faţa 2 a monezii avem textul adus în alfabet latin astfel: AI (a avea) MARC (marca: figurat, a ilustra, a dovedi, a supraveghea) E (a fi) T (semn folosit pe T 7 şi 35 pentru Tatăl Ceresc sau Ziditorul) I (i: a merge, a alerga) PATOS (însufleţire, avânt) TO (tu) G (get). Tradus pentru azi, tălmăcirea ar fi aşa: ai dovada că eşti Tatăl taţilor (era cel mai înalt titlu în mitraism similar cu cel de pontifex maximus) şi aleargă cu înflăcărarea ta getică.
În acest text apar consoanele S din cuvântul ,,patos” şi T (cum este scris în getă) care nu sunt specifice scrierii grecilor, dar le găsim la Lepenski Vir în mileniul Vll î.e.n. şi cu această valoare fonetică pe numeroase tăbliţe de plumb, ce au fost descoperite în urmă cu peste 150 de ani la Sinaia. Adică la 100 de ani după cotropirea parţială a Dio Getia şi ,,civilizarea” acesteia de către romani numai prin sabie, foc, jaf, sclavie şi crime, geţii îşi foloseau alfabetul propriu chiar pe monezile împăratului imperiului, fără ca nimeni să strănute pucioasă, fiindcă atunci Talpa Iadului, Satana şi tot tineretul drăcesc nu aveau nici un cuibar printre Neamuri, ţinându-se numai la locuri dosnice şi ticăloase.
Sare în ochi şi şoimul ceresc de pe moneda împăratului roman de neam get care ţine în cioc soarta sau roata vieţii împreună cu toiagul de cârmuire, iar pe kosonii bătuţi cu peste 200 de ani mai devreme în Dio Getia de către strămoşii mei geţi, simbolurile existenţei omului pe pământ şi a diriguirii celor văzute şi nevăzute sunt ţinute de aceeaşi pasăre mitică în cele două gheare. La iudei şi iudeo-creştini ,,legământul” şi sfântul prepuţ sunt la vedere aşa cum ne arată istoria la Kuntillet Ajrud şi cele cu sfântul Priapus al înluminaţilor greci! Cine nu crede aceste adevăruri, îl îndemn să caute pe internet atât în text cât şi la ,,imagini” expresiile: ,,god Priapus” şi ,,saint Priapus”, iar ce va citi şi vedea acolo, cred că îl va lecui pe vecie de vedeniile sinaite, Pentateuh, evanghelii, sfânta scriptură şi alte asemenea golănii sataniste!
Piesele au fost descoperite în anul 1961 în localitatea Pliska, prima capitală a ţaratului bulgarilor, mic oraş situat astăzi în nord-estul Bulgariei, la cca 30 km sud de vechiul lăcaş de cult al geţilor. Dar simbolurile celor trei obiecte nu au nici o legătură cu iudeo-creştinismul, fiindcă ar fi trebuit să fie crucea care era principalul simbol, alături de sfântul prepuţ şi ,,legământul” Talpei Iadului. Ele însă reprezintă unul din simbolurile-concept al religiei geţilor, care aveau ca veghetori cereşti şapte dio, deo sau diu, ce urmăreau ca rânduiala Tatălui Ceresc să fie respectată de către întreg neamul omenesc ce iubea sfânta cruce şi Legea.
Această treabă era îndeplinită pe pământ de Fiul Omului, Mântuitorul sau Sarmis al geţilor, scris ca III, II, IU, Ili, iar în cercul din mijloc cuvântul IYI (y se citea la geţi atît I cît şi U) înseamnă chiar Salvatorul sau Mântuitorul, deci obiectele din bronz, cât şi basorelieful din piatră, sunt dovezi că în Mesia se practica religia Neamului Scoborîtor din Zei, încă din secolul V î.e.n., iar slavii, când au tăbărât cu tot celetul lor în sudul Istrului pe la 590, şi-au însuşit de la băştinaşii geţi cultul religios dovedit cu probele arheologice menţionate unde apar mai multe semne din alfabetul geţilor. Dar la fel se poate ca aceste obiecte de cult au aparţinut vlahilor (românilor) din sudul Istrului, fiindcă nici un semn de pe ele nu se găseşte în alfabetul glagolitic apărut la bulgari în anul 863.
Pentru supărarea arheologilor bulgari şi tuturor celor ce strigă de ceva vreme că "tracii" (geţii - n.r. Carmen Pankau) ar fi strămoşii lor pre-indo-europeni şi dovedirea că situaţia este cea arătată de mine mai sus, îl aduc de martor pe episcopul Ohridei, grecul Theophylactus (sec. Xl) care spurcă cu mult venin şi ură, religia bulgarilor veniţi din Sciţia în imperiul bizantin la anul 680 – adică nordul Istrului, fiindcă aceasta era situaţia geografică de atunci a ţinutului Sciţia – care aveau ca dogmă religioasă o ,,nebunie scitică”. Zice el în lucrarea Istoria celor XV martiri, cui se rugau aceşti rătăciţi de sfântul prepuţ şi oiştea Talpei Iadului, ca să ştim şi noi astăzi ce gusturi aveau unii:
,,După ce s-au retras ombrii – barbari meridionali – un alt neam de oameni foarte fioroşi, aşa-numiţii "bulgari" din părţile Sciţiei, trecând peste fluviul Istru, ca o mare pacoste trimisă de Dumnezeu pentru regiunile din Occident, a dat peste noi. Aceştia nu cunoşteau nici numele lui Cristos, ci, de o nebunie scitică, se închinau soarelui, lunii şi celorlalte stele …ei înşişi fiind robii ticăloşiei şi duşmani ai adevăratului Dumnezeu”.
Acesta este adevărul istoric şi cu el trebuie să argumentăm celor ce se ţin "civilizatori" ai Europei şi lumii până ne vor recunoaşte Adevărata Istorie, chiar dacă îi vom supăra până la înălbăstrire!
Semnele de pe obiectele de bronz se găsesc în formă identică sau apropiată în alfabetele folosite de geţi pe tăbliţele de plumb, deci alfabetul chirilic (născocit pe la anii 863 de Chiril şi Metodiu) este numai o adaptare pentru vorbirea slavilor şi bulgarilor a unei părţi foarte mici (şase semne!) din semnele folosite de geţi pe tăbliţele de plumb, restul fiind munca lor în folosul minciunii!
Toate cele arătate mai sus dovedesc faptul că tăbliţele sunt autentice, iar informaţiile de pe ele veridice!
Ca să scot adevărul la lumină şi să arăt că alfabetul chirilic românesc vine direct din cel folosit de geţi pe tăbliţele de plumb descoperite la Sinaia, dau mai jos un tabel, unde fiecare se poate dumiri de adevăr.
Cu litere negre sunt trecute 38 din semnele din alfabetul chirilic românesc (format din 44 grafeme) folosit de neamul mioritic până pe la anii 1870. În anul 1863 A. C. Cuza a dat un decret prin care acesta urma să fie înlocuit cu cel latin, fiind folosit şi un alfabet de tranziţie în perioada respectivă!
Vedem cu uimire că între alfabetul născocit de cei doi bulgari isteţi şi cel folosit de români nu există legături evidente, dacă vrei să respecţi adevărul istoric şi nu cel revelat unor nemernici plătiţi ca să mintă cu neruşinare. Iar din cele 38 de semne comune celor două alfabete, 22 (cele roşii cu steluţe în partea dreaptă) au aceeaşi valoare fonetică, chiar după peste 2000 de ani, aşa ca falsul pretins de unii lingvişti români, să fie o artă carpatină dusă dincolo de perfecţiune!
Trebuie să avem în vedere că aceste tăbliţe au fost turnate începând cu partea a doua a secolului VI î.e.n., până în vara anului 106, în locuri diferite şi de persoane pricepute la muncă migăloasă, dar cu instruire diferită.
Este adevărat că literele de pe tăbliţe seamănă cu alfabetul chirilic, dar cel românesc şi nu cel glagolitic, din care, după cum susţin unii, s-ar trage alfabetul folosit astăzi de unele popoare slave.
Aceste tabele dovedesc cât de mult ne-au falsificat originea limbii române şi a culturii identitare, implicit a istoriei. În fapt, alfabetele folosite de unele popoare slave îşi au originea în cel pe care îl utilizau românii prin secolele V-IX, iar slavii, inclusiv ruşii, l-au preluat odată cu ,,religia lui Zamolxe” sau ,,nebunia scitică”, cum afurisea vârtos Ohrida.
Dacă aceste dovezi infailibile ale continuităţii românilor din falnicii geţi în spaţiul carpatic s-ar fi impus în cultura Europei prin scriere şi implicit prin cultură, atunci unii nu mai puteau spune despre români că au migrat în nordul Dunării în secolele VII-X, de nu se ştie unde şi nu se ştie când, aici fiind băştinaşi de drept în acele timpuri misterioşii cazari neanderthalieni sau arieni semiţi!
Ca să nimicesc pentru totdeauna minciuna alfabetului ,,chirilic” românesc, vin cu cel folosit de bulgari după anii 900, când s-au lăsat de minunea lui Chiril şi Metodiu cum se vede în poza de mai jos.
Primul spune că împăratul Mihail al imperiului bizantin a pornit în anul 864 o campanie militară împotriva bulgarilor pentru a-i trece la ortodoxie, suspectându-i că ar vrea să fie cu Roma, iar aceştia speriindu-se rău, hanul s-a botezat în luna septembrie a anului 865! Pentru organizarea noii biserici, au tăbărât peste bulgari, slavi şi valahi, numai popime greacă, slujbele ţinându-se în elineşte, fiindcă ei au dat Europei tot ce trebuie ca să se civilizeze după rânduiala sfântului Prepuţ! Tot acest împărat a cerut în anul 863 pricepuţilor Chiril şi Metodie să născocească un alfabet pentru slavii din Moravia Mare şi să plece la ei să-i treacă în oştirea întunecaţilor iudeo-creştini.
A doua poveste spune că Boris, fiind conştient că iudeo-creştinismul este în expansiune, a considerat că poate fi liantul care să unească neamurile ce le ţinea sub sabie în numele celui mai tare. Bizantinii care au pierdut în faţa bulgarilor mari teritorii, au încercat prin trecerea la iudeo-creştinism a vecinilor asiatici să-i facă vasali şi ascultători numai de Constantinopol. Hanul a fost de acord cu trecerea la noul cult, dar a cerut autonomie pentru biserica lui, dorinţă refuzată de greci. Atunci el a trimis la Roma în anul 866 o delegaţie cu o scrisoare cu 115 întrebări la care aştepta un răspuns. În anul 867 a venit de la Vatican o delegaţie să-l treacă pe han la catolicism, dar au găsit terenul ocupat de popimea greacă şi după câteva luni de circărie a sfântului prepuţ, catolicii s-au retras.
În anul 870 Constantinopolul recunoaşte autonomia bisericii bulgarilor, dar toate slujbele şi scrierile canonice erau în limba greacă! În anul 893 bulgarii alungă pe preoţii greci, impun limba slavonă ca limbă de cult şi preiau alfabetul născocit de Chiril şi Metodiu, însă fiind foarte greu de a scrie cu el, după anii 900 revin la alfabetul vlahilor pe care l-au folosit înainte de 865, de unde iau 31 semne (cele cu chenar albastru) la care adaugă două din cel glagolitic (cu chenar negru) şi 12 născocite de sârguincioşii bulgari să le facă pe plac grecilor, care le-au fost mentori în întunecimile iadului.
Acest alfabet a fost realizat în oraşul Preslav, noua capitală a statului.
Sursa: Constantin Olariu
Adaptare şi foto: Carmen Pankau
Buna ziua,Nu ar fi bine sa faceti o echipa cu toti cunoscatorii al radacinelor istorice incepind de la geti,stramosii nostri ,pina la poporul roman din zilele noastre,pentru a avea sansa sa o cunoasca tot poporul asa in mod cronologic pentru a intelege mai bine radacina noastra. Deasemenea sa incercati sa va obtineti toate documentele necesare cu drept de studii si de cercetare in toate arhivele lumii,chiar daca face parte din istoria secreta.Consider ca nimeni nu are dreptul sa ascunda adevarul radacinii stramosilor nostri. Multumesc.
RăspundețiȘtergereO singură întrebare: tăblițele de la Sinaia,nu erau din aur? In plumb le a turnat Carol
RăspundețiȘtergereProstii...de ex. YPATOC =consul, înalt, general.
RăspundețiȘtergereVă mulțumesc că a-ți început această inițiativă. Vă rog să continuați, ca să treziți poporul la realitate. Adevărul vă va elibera ,cum a spus IISUS.
RăspundețiȘtergereTot respectul doamnă Pankau, vă citesc cu nesaț revelațiile, adevărate reveții, dar e bine să le explicați, cel puțin aici pe facebook, că geții au fost singurul neam, care a supraviețuit potopului, cu oile lor, și au reușit să hrănească
RăspundețiȘtergere