💢PE URMELE STRĂMOȘILOR NOȘTRI PELASGO-GEŢI: PEȘTERA GAURA CHINDIEI

Aici, în gaura Chindiei, ne-au lăsat ștrăbunii noștri un mesaj unde sunt scrise cu vopsea roșie câteva zeci de semne din mileniile XV-XI î.e.n.

În județul BUZĂU există în comuna BOZIORU, un loc cu o semnificație aparte, unde legendele și trecutul fabulos se îmbină cu o ISTORIE UITATĂ, ce stă de mărturie prin acele locuri și așteaptă să fie descoperită. Respectiva parte a Carpaților de Curbură, localnicii o numesc ȚARA LUANEI, iar numele se găsește în mai multe legende locale transmise din generație în generație prin viu grai.

Ele evocă locurile ansamblului rupestru format din bisericuța lui Iosif, chilia lui Dionisie Torcătorul, Agatonul Mic, Agatonul Mare și Fundul Peşterii, unde se găsesc INCIZATE și DESENATE semne din ALFABETUL GETIC precum și simboluri străvechi.

Romanul Cato cel Bătrân (234-149 î.e.n.) în lucrarea Origines, din care timpul ne-a lăsat mărturie numai câteva rânduri, scrie despre NEAMUL GETIC că:
"aveau o scriere CU MULT MAI ÎNAINTE de întemeierea Romei, căci EI CÎNTAU FAPTELE DE VITEJIE ale eroilor lor în ode scrise și acompaniați la fluier; așa ceva s-a înfăptuit de romani la multă vreme după ei".

În alte resturi de informații venite de la același autor, ni se spune despre GEȚI că AU PRIMIT semnele alfabetului DE LA URIEȘI pe o STÎNCĂ MARE, adevăr dovedit arheologic de stânca din PEȘTERA GAURA CHINDIEI, unde sunt scrise CU VOPSEA ROȘIE câteva zeci de semne din mileniile XV-XI î.e.n., din care cea mai mare parte se găsesc folosite și pe TĂBLIȚELE DE PLUMB ale GEȚILOR descoperite la Sinaia.

Ne spun legendele că în vremurile de demult, ținutul era stăpânit de un BĂTRÎN MAI ÎNȚELEPT și MAI VECHI decât timpul, ce domnea peste o cetate puternică înălțată în piscul muntelui ale cărei ziduri sprijineau cerul. Cetatea era vegheată zi și noapte de un SOARE strălucitor care o și apăra.

Bătrânul se numea LUANA (LU: om, bărbat, puternic, a locui + ANA/ANU: Tatăl Ceresc). Iar în acest ȚINUT MIRACULOS erau multe izvoare tămăduitoare folosite de el pentru a vindeca pe cei răniți în apărarea ținutului, la fel și pentru învierea celor morți căzuți la datorie.

Cei mișei, care se încumetau să tragă foloase pe ascuns din întrebuințarea apelor minunate, se îmbolnăveau, pentru că nu cunoșteau și descântecele sau rugăciunile ce trebuiau spuse odată cu spălarea sau îmbăierea în ele. (Olariu Arimin)

Cândva, când vom fi vrednici de aceasta, vom putea descifra mesajul Străbunilor noștri. Slăvit fie numele lor!

☀️NIASCHARIAN – Să renaștem!

Carmen Pankau