TITANI ŞI GIGANȚI

Mitul urieșilor de la noi, ce vorbește de o populație cu adevărat foarte înaltă care le-a dăruit neamului geților marea înțelepciune cerească a lui Anu, Gog, Senta sau Dumnezeu, iar acești ji$d$o$vi/ur$ie$și erau veniți din ceruri, fiind cu pielea albă, părul roșcat sau blond și ochii albaștri. Cu adevărat pe teritoriul României s-au descoperit mai multe schelete umane de dimensiuni uriașe de la 2,5 metri pînă aproape de 5 metri, iar în estul Carpaților a existat o populație de înălțime deosebită pentru acele vremuri ce a migrat în regiunea Taklamakan, femeile avînd cam 1,8 m iar bărbații 2,2 m, pielea o aveau albă și toate celelalte trăsături erau ale rasei albe. În scrierile esene se pomenește de o populație străveche cu înălțime deosebită de la care neamul geților ar fi primit toată înțelepciunea și religia cum găsim în textul intitulat Cele şapte căi ale păcii:

"Căutaţi pacea cu toţi Fiii Oamenilor şi lăsaţi să fie cunoscută de la aleşii Luminii, pentru că noi trăim potrivit Legii Sfinte încă din timpul lui Eno sau mai demult… Cu mult timp înaintea Marelui Potop, Cei Mari mergeau pe pământ şi arborii uriași, care au rămas în prezent o legendă, erau casa lor şi împărăţia lor."

Poate în acest fragment este tocmai o realitate istorică pierdută în negura timpului pe care abia acum o înțelegem datorită acestor descoperiri arheologice uluitoare, cîndva oamenii și-au făcut primele adăposturi în copaci de frica fiarelor ce mișunau peste tot. Amintesc faptul că pe teritoriile din jurul Carpaților în urmă cu peste 30.000 de ani trăiau lei, urși de peșteră de cca 500 kg, hiene, lupi, un fel de urși asemănători cu cei de azi și toți acești prădători nu s-ar fi lăsat îndemnați a doua oară dacă le pica înaintea botului o asemenea gustărică! De la acești urieși veniți din ceruri, strămoșii noștri din vechime au brodat legenda cu MAIA – fiica titanului ATLAS – ce ar fi binecuvîntat neamul GET ca Neam Scoborîtor din Zei.

În cartea Poveştile Peleşului a reginei Elisabeta a României, există o legendă aflată de regină de la nişte ţărani din partea locului despre un uriaş numit CARAIMAN (kara: a străluci, a lumina, a fi inteligent + i: a izvorî, origine, naștere, a conduce, a merge + man: bărbat, însoțițor, a aduce belșug), ce avea puterea să creeze fiinţe vii, să înverzească cîmpiile, să producă cutremure şi furtuni, iar acest uriaş a făcut să se scurgă marea de pe cîmpiile acestei ţări. 

Dacă povestea păstrează în substratul ei profund fenomenul natural cînd Marea Sarmaică s-a retras din Cîmpia Română în neolitic, pare de necrezut că memoria colectivă a unor ,,sălbatici”, a transmis oral amintirea uni fenomen care s-a petrecut cu multe zeci de mii de ani în urmă. Dar povestea seamănă foarte mult cu ce ne-au lăsat vechii greci despre Titani și Giganți, unde PROMETEU le-a dat oamenilor cunoștințele necesare ușurării vieții, inclusiv alfabetul ca ,,vorbă a zeilor” pentru a transmite veșnicia în neuitare.

Și noi păstrăm pe acei eroi civilizatori prin numele Preminte SOLOMON, unde primul cuvînt înseamnă cel luminat, sau cel preaînțelept, iar al doilea este tocmai numele tagmei de învățați din vechile tradiții strămoșești a SOLOMONARILOR, nume venit de la șorțul de piele – solomon – pe care îl purtau în față. El nu are nici o legătură cu născocitul Șlomo al mozaicilor. Pentru a nimici această născocire drăcească pe care încearcă unii să ni-o bage pe gît, dau zicerea comentatorului latin Servius ce a trăit în secolele lV-V ale erei noastre și explică numele eroului antic Prometeu, scriind că a fost numit astfel deoarece el a fost un om de mare clarviziune (Vir prudentissimus), care poseda calitatea abstractă a providenței, echivalentul latin al cuvîntulul grec promētheia.

Geții din Tracia spuneau și ei că sînt Neam Scoborîtor din Zei, divinitățile lor fiind cu pielea albă, cu părul roșcat (rusocomo în koine) și ochi albaștri. Și dacă îi luăm la ochi pe adevărații semiți, vedem că au pielea măslinie, ochii negri, fața lătăreață, gîtul scurt și gros, iar părul negru și sîrmos, trăsături ce îi apropie mult de unele popoare africane, dar rasa europeană nu are nimic din aceste caracteristici antropologice.

Și totuși în jurul Carpaților au fost două rase din a căror amestec a apărut neamul GET ce era, după statuile romanilor și textele venite din antichitate cu părul deschis (blond, șaten) sau roșcat și ondulat, ei fiind cu pielea albă și ochii verzi sau albaștri. Dar asta nu înseamnă că toți erau la fel fiindcă emeșii (sumerienii) care au plecat de aici pe la mijlocul mileniului lV î.e.n. aveau un păr șaten închis cu firul subțire și lung, însă iarăși nimic comun cu trăsăturile africanilor sau a semiților adevărați.

Sursa: Olariu Arimin
Compilare, adaptare şi foto: Carmen Pankau