DOINA de Mihai Eminescu (versiune necenzurată)
De la Nistru pân' la Tissa
Tot Românul plânsu-mi-s'a,
Că nu mai poate străbate
De-atâta străinătate.
Din Hotin și pân' la Mare
Vin Muscalii de-a călare,
De la Mare la Hotin
Mereu calea ne-o ațin;
Din Boian la Vatra-Dornii
Au umplut omida cornii,
Si străinul te tot paște
De nu te mai poți cunoaște.
Sus la munte, jos pe vale
Si-au făcut dușmanii cale,
Din Sătmar până 'n Săcele
Numai vaduri ca acele.
Vai de biet Român săracul!
Îndărăt tot dă ca racul,
Nici îi merge, nici se'ndeamnă,
Nici îi este toamna, toamnă,
Nici e vara vara lui,
Si-i străin în țara lui.
”Şi cum vin cu drum de fier” * (Cenzură ”dictată” de Regele Carol I)
De la Turnu 'n Dorohoi
Curg dușmanii în puhoi
Si s'așează pe la noi;
Toate cântecele pier,
Sboară paserile toate
De neagra străinătate;
Numai umbra spinului
La ușa creștinului.
Își desbracă țara sânul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleacă
Si isvoarele îi seacă -
Sărac în țară săracă!
Cine-au îndrăgit străinii,
Mânca-i'ar inima câinii,
Mânca-i'ar casa pustia,
Si neamul nemernicia!
Ștefane Măria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija Sfinților
În seama părinților,
Clopotele să le tragă
Ziua'ntreagă, noaptea'ntreagă,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca să 'ți mântui neamul tău!
Tu te 'naltă din mormânt,
Să te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odată,
Ai s'aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori,
Îți vin codrii 'n ajutor,
Toți dușmanii or să piară
Din hotară în hotară -
îndrăgi-i'ar ciorile
Si spânzurătorile!
Curg dușmanii în puhoi
Si s'așează pe la noi;
Toate cântecele pier,
Sboară paserile toate
De neagra străinătate;
Numai umbra spinului
La ușa creștinului.
Își desbracă țara sânul,
Codrul - frate cu Românul -
De secure se tot pleacă
Si isvoarele îi seacă -
Sărac în țară săracă!
Cine-au îndrăgit străinii,
Mânca-i'ar inima câinii,
Mânca-i'ar casa pustia,
Si neamul nemernicia!
Ștefane Măria Ta,
Tu la Putna nu mai sta,
Las' Arhimandritului
Toată grija schitului,
Lasă grija Sfinților
În seama părinților,
Clopotele să le tragă
Ziua'ntreagă, noaptea'ntreagă,
Doar s'a 'ndura Dumnezeu,
Ca să 'ți mântui neamul tău!
Tu te 'naltă din mormânt,
Să te-aud din corn sunând
Si Moldova adunând.
De-i suna din corn odată,
Ai s'aduni Moldova toată,
De-i suna de două ori,
Îți vin codrii 'n ajutor,
Toți dușmanii or să piară
Din hotară în hotară -
îndrăgi-i'ar ciorile
Si spânzurătorile!
”Şi cum vin cu drum de fier”, aflat în textul, mai larg:
” De la Turnu-n Dorohoi Curg duşmanii în puhoi Şi s-aşează pe la noi; Şi cum vin cu drum de fier Toate cântecele pier, Zboară păsările toate De neagra străinătate;”.
Cenzura a fost hotărâtă pentru că viza o mare fraudă (corupție) financiară legată de un proiect de cale ferată Botoșani-București-Vârciorova, proiect dat de Parlamentul de atunci al României, dar care executa ”orbește” directivele regale, unei firme din Germania, firmă a unui mare escroc al timpului, proiect care nu s-a realizat, dar banii (sumă fabuloasă) au fost încasați.
La acest aspect făcea referire marele Eminescu în versul menționat!
Mulțumesc unui necunoscut, al cărui nume nu îl știu, care mi-a atras atenția asupra poeziei postate de mine, versiunea cenzurata, fără să știu.
Mulțumesc unui necunoscut, al cărui nume nu îl știu, care mi-a atras atenția asupra poeziei postate de mine, versiunea cenzurata, fără să știu.
Am completat aceasta versiune, acum este textul necenzurat, original.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu