L-am văzut de căteva ori trecând cu mini mașina lui pe D.N. 1. Toată lumea întorcea capul după buburuza metalică ce gonea pe șosea. „Este Capră, inventatorul!” spunea lumea. Apoi l-am ascultat într-un interviu la TV și a urmat liniștea… Drumul către stele. Ca un omagiu târziu scriu… Inventatorul, profesorul şi inginerul român Virgilius Justin Capră s-a născut la 22 februarie 1933, la Măgureni, în județul meu natal, Prahova. A rămas cunoscut pentru numeroasele sale invenţii, printre care: rucsacul zburător (jet pack), triciclul electric Oblio şi Troty, cea mai mică maşină din lume – Soleta (cu un consum de 0.5l/100km), primul rachetonaut, automobilul cu motor de avion „Virgilius” şi multe altele. La Măgureni a copilărit împreună cu familia, respectiv tatăl său, Constantin care a fost învăţător cu pregătire teologică, mama sa, Ecaterina şi sora sa, Georgeta Viorica. A urmat şcoala primară şi liceul, început, în 1944, la Liceul „Dimitrie Barbu Ştirbei” din Câmpina (din 1957 își schimbă numele în Liceul Nicolae Grigorescu), după care a promovat examenul de capacitate (1948) şi apoi încă patru clase – cursul superior – făcute la Şcoala Tehnică Petrol din Câmpina, specialitatea Foraj, urmate de bacalaureat (1952). S-a înscris la Şcoala Superioară de Aviaţie din București, unde a absolvit ca subinginer în aviaţie. În 1974, la insistențele ministrului Octavian Groza, s-a prezentat la Institutul Politehnic din Bucureşti pentru echivalarea studiilor, primind, abia atunci, şi diploma de inginer.
Ideile nu i-au dat pace din copilărie, când și-a construit un set de păpuși mecanice (numite „Hora păpușilor de lemn”). La 17 ani a realizat un bob, care aducea noutăţi în ce priveşte suspensia şi direcţia. În 1956, când avea doar 23 de ani, a realizat primul rucsac zburător, un aparat individual de zbor care se găseşte expus la Muzeul Tehnic „Dimitrie Leonida” din Capitală (nu a intrat niciodată în producția de serie). Deşi invenţia lui a fost una foarte importantă, Justin Capră nu şi-a brevetat-o din cauza regimului de la Bucureşti, care interzicea cetăţenilor să deţină aparate zburătoare. 1956 a fost anul când după o idee năstrușnică din timpul stagiului militar, a conceput primul aparat individual de zbor: renumitul „rucsac zburator”. Ideea se materializează, fiind transmisă tocmai în SUA, unde va fi brevetată șapte ani mai târziu, de către americanii Wendell Moore, Cecil Martin și Robert Cumings. După ce, la 22 februarie 1962, americanii și-au brevetat aparatul de zbor, identic cu cel imaginat cu șapte ani mai devreme de Justin Capră, în toamna aceluiași an, la Expoziția Transporturilor de lângă Herăstrău, Wendell Moore și-a prezentat aparatul de zbor independent. Nu erau diferite decât culoarea și denumirea. Acum cu un alt model de astfel de rucsac zburător se deplasează soldații Marii Britanii, dar și astronauții în afara navelor spațiale.
Dar Justin Capră a fost și inventatorul celui mai mic autoturism, Soleta, care consumă doar 0,5 litri la suta de kilometri, dar şi al unei motorete care funcţionează cu acumulatori. Motoreta are 37 de kilograme şi străbate 80 de kilometri cu 30 km/h. Soleta 150 Ecor, un micro-autoturism, cântăreşte 95 de kilograme şi este capabil să străbată 100 de kilometri cu doar jumătate de litru de combustibil. Modelul următor, Soleta I.C.200, a fost o îmbunătăţire a modelului anterior şi ajungea la viteza de 67 km/h. O altă mare invenţie este „Virgilius”, un automobil cu două roţi echipat cu un motor de avion, de 105 cp, ce atingea peste 300 km/h, iar greutatea automobilului era de 250 kg.
Justin Capră are un portofoliu ce cuprinde 114 invenţii, dintre care 72 sunt prototipuri de autoturisme cu consum foarte mic, șapte aparate de zbor şi 15 motoare neconvenţionale.
Invențiile sale au fost acceptate sau nu de societate, dar cu toate astea, el a continuat să lucreze în magazia lui, lipită de locuința de pe strada Aurel Vlaicu, fosta Țăranilor, și să născocească alte și alte mașini, aparate de zbor, dispozitive antigravitaționale. În anul 2000, invențiile lui însumaseră 77 de mașini, una mai năstrușnică decât alta, multe fiind prioritați la nivel mondial. 57 de prototipuri de automobile, dintre care zece cu propulsie electrică, 13 motorete – opt cu propulsie electrică, șapte aparate de zbor neconvenționale – un elicopter miniatural, de dimensiuni foarte mici – câteva studii ale unor sisteme noi de sustentație și cercetări fundamentale. Câte o năzdrăvănie pusă pe roate sau în mișcare în fiecare an, câte un aparat de zbor la fiecare zece ani de viață.
A primit de-a lungul vieții diferite distincţii şi premii importante precum: Premiul Arca, Premiul Ifia Eco pentru cea mai bună invenţie ecologică – Triciclu electric sau hibrid (împreună cu Marian Velcea); Diploma Eureca Gold Medal (pentru același aparat; împreună cu Marian Velcea); Diploma Salonului Internaţional de invenţii de la Geneva, Premiul Dan Voiculescu şi multe altele. În 2008 a fost decorat cu Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler.
Justin Capră a murit la 19 ianuarie 2015, la Ploieşti. La Măgureni un bust de bronz ridicat în fața Primăriei amintește de legătura acestei localități cu marele inventator. Ca parte din nemurirea sa există și răspunsul lui Justin Capră la întrebările legate de domeniul în care a activat: „Eu nu sunt inventator, Dumnezeu e inventator, noi făcând parte din Imitatio Cristi”, sau „Cine vrea găsește soluții, cine nu, găsește scuze.” Concluzionând mai spunea: „De meserie eu sunt român, iar la asta eu nu voi renunța niciodată!” Și după cum vedem s-a ținut de cuvânt! Onor!
Adaptare și foto: Carmen Pankau
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu