BUNEȘTI-AVEREȘTI este o comună moldavă din partea de nord a județului Vaslui, la 17 km distanță de Huși și la 65 km distanță de municipiul Vaslui. Dovadă a vechimii locuirii acestor meleaguri stă CETATEA GETO-CARPATICĂ de la Bunești-Averești, aflată la punctul numit „DEALUL BOBULUI”, situată la sud-est de satul Bunești și la o depărtare de circa un km de acesta. Așezarea este de tip davă și a fost fortificată cu un val de pământ și un șanț în față, datată fiind în perioada sec. IV-II î. Hr. Au fost descoperite aici numeroase locuințe, precum și gropi menajere. În acestea, s-a descoperit un foarte bogat inventar constând în ceramică, unelte din fier, arme și obiecte de podoabă, două tezaure, precum și o DIADEMĂ PRINCIARĂ DIN AUR. Suprafața așezării este de cca. 10-12 ha.
Săpăturile arheologice sistematice au început în anul 1973, dar existența ei a fost cunoscută cu un deceniu înainte, prin descoperirea de fragmente ceramice geto-dacice și a unei monede de argint de tip Huși-Vovriești. În urma semnalării existenței acestei VETRE DE LOCUIRE strămoșească au fost chemați muzeografi vasluieni, profesori de la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” din Iași, specialiști de la Ministerul Culturii, care au hotărât înființarea unui șantier arheologic. Potrivit Legii patrimoniului din anul 1974, șantierul arheologic a fost transformat în monument național, clasificat în Categoria A: „…de valoare națională excepțională, reprezentativ pe plan universal pentru civilizația României”. De fapt, este SINGURUL ȘANTIER ARHEOLOGIC DE ACEST GEN din județul VASLUI și printre puținele din Moldova.
Ceramica constituie cea mai numeroasă categorie de material arheologic descoperit aici, ea fiind de două categorii: lucrată cu mâna și la roată. Dintre tipurile ceramice ce au fost descoperite, cele mai reprezentative sunt cănile cu o toartă ușor supraînălțată, cu dimensiuni ce variază de la 4-5 cm la 18 cm, vasele de tip „sac”, ceștile geto-carpatine, vase mari citronconice, strachinile și vasele mari de provizii cu înălțimea de până la 0,90-1 m. Uneltele descoperite sunt din fier – cu excepția tiparelor din bronz pentru turnat obiecte de podoabă din argint. Acestea sunt foarte numeroase și variate: topoare, săpăligi, cuțite, cosoare, foarfeci, compase, clești pentru forjă, etc. Astfel de piese s-au descoperit atât izolat în cadrul așezării, cât și în două depozite. Prezența unor piese pentru fierărie, cât și a zgurii, dovedesc CONFECȚIONAREA LOR ÎN CETATE. Armele descoperite sunt: vârfuri și călcâie pentru lance, topoare de luptă „cu brațele în cruce” și vârfuri de săgeți cu aripioare de tip „scitic”.
În cetate s-au descoperit numeroase obiecte de podoabă constând din fibule, cercei, verigi, brățări cu capetele libere și spiralate din argint și bronz, precum și mărgele din pastă de sticlă decorate cu valuri și „OCHI”, îndeosebi remarcându-se MĂRGELELE CU MASCĂ UMANĂ. În cetatea geto-carpatică de la Bunești-Averești s-au mai descoperit și două tezaure, precum și O DIADEMĂ PRINCIARĂ DIN AUR (Foto – n. r. Carmen Pankau). Primul tezaur este constituit din 14 fibule de tip getic, cercei cu capetele conice, două mici coliere, două brățări din bară octogonală, două brățări spiralice și o monedă histriană, toate din argint. Al doilea tezaur este format din 70 mărgele din chihlimbar, corali, două mărgele din aur și două scoici „kauri”.
Tezaurul a fost descoperit într-o cană geto-carpatină. Cercetările arheologice în cetatea geto-carpatină de la Bunești-Averești, efectuate de regretata Violeta-Vitoria Teodoru (Bazarciuc), fost director al Muzeului Municipal Huși, sunt încă în desfășurare.
Principala descoperire făcută aici este reprezentată de magnifica diademă princiară geto-carpatină de aur, UNICĂ în zona de SUD-EST A EUROPEI, în greutate de 765 de grame. Ea a fost descoperită în anul 1978, în contextul săpăturilor arheologice de la cetatea geto-carpatină situată la sud-est de comuna Buneşti-Avereşti, depusă izolat, într-o groapă, în zona nordică a cetăţii. Pe butonii afrontați ai acesteia apar flori (TRANDAFIRUL HERALDIC GETIC), iar la capete diadema este împodobită cu feline (ZEIȚA SARMIS – FORȚA VIEȚII) ce țin în gură un cerc (închiderea unui ciclu cosmic apocaliptic, ciclul unei Lumi).
Această minunată diademă din aur este destul de asemănătoare cu diadema princiară de aur a geților sudici descoperită la Sveshtari, Bulgaria (pe atunci pământ getic – n. r. Carmen Pankau), împodobită cu feline (Zeița Sarmis – Forța Vieții) și flori (trandafirul heraldic getic). Aceasta aparține unui tezaur de bijuterii din aur, lucrate cu o măiestrie incredibilă, ce au fost dezgropate în cursul săpăturilor arheologice într-un mormânt getic din nordul Bulgariei – cel mai mare dintr-un complex de 150 de morminte, aparţinând geţilor sudici. Piesele datează de la sfârşitul secolului IV î.Hr. – începutul secolului III î.Hr.. Printre ele se găsesc podoabe (broşe?) ornate cu figuri feminine (Zeița Mamă) și cu imaginea POMULUI VIEȚII, un inel de aur, splendida diademă împodobită cu motive florale şi animaliere descrisă mai sus şi peste 100 de nasturi din aur. Arheologii care au participat la descoperire cred că tezaurul ar fi putut fi învelit într-o pânză ţesută cu fir de aur, deoarece mai multe fire de aur au fost descoperite în apropiere. Necropola getică în care au fost descoperite piesele se găseşte în apropierea satului Sveshtari, la cca. 400 km nord-est de Sofia. Unul dintre mormintele de aici, cunoscut sub numele de „Mormântul din Sveshtari”, este înscris pe lista UNESCO a Patrimoniul Mondial (Mormântul lui Dromichete?), datorită decorului său cu picturi murale şi a personajelor stranii ce apar aici, reprezentând fiinţe fantastice, jumătate femei, jumătate plante (CRINII GETICI ÎMPĂRĂTEȘTI). Specialiştii bulgari de la Institutul Naţional de Arheologie afirmă că piesele datează dintr-o perioadă în care puterea geţilor era la apogeu şi întrevăd o legătură între mormântul bogat în comori de aur şi regele get COTHELAS, un important conducător din secolul al IV-lea î.Hr. care a fost unul dintre socrii lui Filip al II-lea (acesta a luat-o în căsătorie pe fiica lui Cothelas, Meda), regele Macedoniei şi tatăl lui Alexandru cel Mare. Acest tezaur se găseşte în prezent la Muzeul Naţional Arheologic din Sofia.
O piesă asemănătoare este și COLIERUL GETIC DIN AUR descoperit la Dubăsari, în REPUBLICA MOLDOVA, în anul 1980, într-un tumul. El a fost evaluat ca datând de la începutul sec. IV î. Hr.. Colierul este ornamentat cu CAPETE DE LEI (Zeița Sarmis – Forța Vieții) ce se „NASC” dintr-un mugure – inflorescență și susțin în gură două rățuște (symbol al fecundității). Piesa cântărește 814 grame de aur şi, la momentul descoperirii, a fost evaluată la 1,5 milioane de ruble sovietice. Istoricii presupun că bijuteria ar fi aparţinut unui conducător al sciților (sciţii au fost de neam getic – n. r. Carmen Pankau).
În cetatea și așezarea geto-carpatică de la Bunești – Averești, din 1978 și până în 1992, au fost descoperite peste 1.000 de obiecte din aur, argint, bronz, etc, datate în perioada secolelor IV – II î.Hr.. Multe dintre aceste obiecte se află acum expuse la Muzeul Național de Istorie a României din București, dar și la muzeele din Iași și Vaslui.
Din 1992, DATORITĂ LIPSEI FINANȚĂRILOR, săpăturile arheologice au fost restrânse, iar din 1996 au fost STOPATE TOTAL. Nu sunt fonduri NICI MĂCAR PENTRU CONSERVARE, astfel că buruienile au crescut în libertate peste vestigiile antice (!).
Astăzi, cetatea de la Bunești – Averești este ascunsă de alunecările de teren care au avut loc în ultima vreme. Fiind un obiectiv de interes național, era normal ca fondurile să vină direct de la Ministerul Culturii, prin intermediul Consiliului Județean. Dar ACESTE FONDURI NU AU VENIT, așa că cetatea geto-carpatică de la Bunești – Averești așteaptă încă, iar diadema princiară geto-dacă de aur descoperită aici își aruncă sclipirile misterioase, spre amintirea unor vremuri în care STATUL GETO-ROMÂN avea putere și reprezentare. Acum suntem într-o tranziție perpetuă spre globalizare, SPRE UN VID ISTORIC nemaiîntâlnit, pentru că „Un stat fără cultură și istorie proprie nu poate exista”.
Sursa: George V. Grigore
Adaptare şi foto: Carmen Pankau
Săpăturile arheologice sistematice au început în anul 1973, dar existența ei a fost cunoscută cu un deceniu înainte, prin descoperirea de fragmente ceramice geto-dacice și a unei monede de argint de tip Huși-Vovriești. În urma semnalării existenței acestei VETRE DE LOCUIRE strămoșească au fost chemați muzeografi vasluieni, profesori de la Institutul de Istorie și Arheologie „A.D. Xenopol” din Iași, specialiști de la Ministerul Culturii, care au hotărât înființarea unui șantier arheologic. Potrivit Legii patrimoniului din anul 1974, șantierul arheologic a fost transformat în monument național, clasificat în Categoria A: „…de valoare națională excepțională, reprezentativ pe plan universal pentru civilizația României”. De fapt, este SINGURUL ȘANTIER ARHEOLOGIC DE ACEST GEN din județul VASLUI și printre puținele din Moldova.
Ceramica constituie cea mai numeroasă categorie de material arheologic descoperit aici, ea fiind de două categorii: lucrată cu mâna și la roată. Dintre tipurile ceramice ce au fost descoperite, cele mai reprezentative sunt cănile cu o toartă ușor supraînălțată, cu dimensiuni ce variază de la 4-5 cm la 18 cm, vasele de tip „sac”, ceștile geto-carpatine, vase mari citronconice, strachinile și vasele mari de provizii cu înălțimea de până la 0,90-1 m. Uneltele descoperite sunt din fier – cu excepția tiparelor din bronz pentru turnat obiecte de podoabă din argint. Acestea sunt foarte numeroase și variate: topoare, săpăligi, cuțite, cosoare, foarfeci, compase, clești pentru forjă, etc. Astfel de piese s-au descoperit atât izolat în cadrul așezării, cât și în două depozite. Prezența unor piese pentru fierărie, cât și a zgurii, dovedesc CONFECȚIONAREA LOR ÎN CETATE. Armele descoperite sunt: vârfuri și călcâie pentru lance, topoare de luptă „cu brațele în cruce” și vârfuri de săgeți cu aripioare de tip „scitic”.
În cetate s-au descoperit numeroase obiecte de podoabă constând din fibule, cercei, verigi, brățări cu capetele libere și spiralate din argint și bronz, precum și mărgele din pastă de sticlă decorate cu valuri și „OCHI”, îndeosebi remarcându-se MĂRGELELE CU MASCĂ UMANĂ. În cetatea geto-carpatică de la Bunești-Averești s-au mai descoperit și două tezaure, precum și O DIADEMĂ PRINCIARĂ DIN AUR (Foto – n. r. Carmen Pankau). Primul tezaur este constituit din 14 fibule de tip getic, cercei cu capetele conice, două mici coliere, două brățări din bară octogonală, două brățări spiralice și o monedă histriană, toate din argint. Al doilea tezaur este format din 70 mărgele din chihlimbar, corali, două mărgele din aur și două scoici „kauri”.
Tezaurul a fost descoperit într-o cană geto-carpatină. Cercetările arheologice în cetatea geto-carpatină de la Bunești-Averești, efectuate de regretata Violeta-Vitoria Teodoru (Bazarciuc), fost director al Muzeului Municipal Huși, sunt încă în desfășurare.
Principala descoperire făcută aici este reprezentată de magnifica diademă princiară geto-carpatină de aur, UNICĂ în zona de SUD-EST A EUROPEI, în greutate de 765 de grame. Ea a fost descoperită în anul 1978, în contextul săpăturilor arheologice de la cetatea geto-carpatină situată la sud-est de comuna Buneşti-Avereşti, depusă izolat, într-o groapă, în zona nordică a cetăţii. Pe butonii afrontați ai acesteia apar flori (TRANDAFIRUL HERALDIC GETIC), iar la capete diadema este împodobită cu feline (ZEIȚA SARMIS – FORȚA VIEȚII) ce țin în gură un cerc (închiderea unui ciclu cosmic apocaliptic, ciclul unei Lumi).
Această minunată diademă din aur este destul de asemănătoare cu diadema princiară de aur a geților sudici descoperită la Sveshtari, Bulgaria (pe atunci pământ getic – n. r. Carmen Pankau), împodobită cu feline (Zeița Sarmis – Forța Vieții) și flori (trandafirul heraldic getic). Aceasta aparține unui tezaur de bijuterii din aur, lucrate cu o măiestrie incredibilă, ce au fost dezgropate în cursul săpăturilor arheologice într-un mormânt getic din nordul Bulgariei – cel mai mare dintr-un complex de 150 de morminte, aparţinând geţilor sudici. Piesele datează de la sfârşitul secolului IV î.Hr. – începutul secolului III î.Hr.. Printre ele se găsesc podoabe (broşe?) ornate cu figuri feminine (Zeița Mamă) și cu imaginea POMULUI VIEȚII, un inel de aur, splendida diademă împodobită cu motive florale şi animaliere descrisă mai sus şi peste 100 de nasturi din aur. Arheologii care au participat la descoperire cred că tezaurul ar fi putut fi învelit într-o pânză ţesută cu fir de aur, deoarece mai multe fire de aur au fost descoperite în apropiere. Necropola getică în care au fost descoperite piesele se găseşte în apropierea satului Sveshtari, la cca. 400 km nord-est de Sofia. Unul dintre mormintele de aici, cunoscut sub numele de „Mormântul din Sveshtari”, este înscris pe lista UNESCO a Patrimoniul Mondial (Mormântul lui Dromichete?), datorită decorului său cu picturi murale şi a personajelor stranii ce apar aici, reprezentând fiinţe fantastice, jumătate femei, jumătate plante (CRINII GETICI ÎMPĂRĂTEȘTI). Specialiştii bulgari de la Institutul Naţional de Arheologie afirmă că piesele datează dintr-o perioadă în care puterea geţilor era la apogeu şi întrevăd o legătură între mormântul bogat în comori de aur şi regele get COTHELAS, un important conducător din secolul al IV-lea î.Hr. care a fost unul dintre socrii lui Filip al II-lea (acesta a luat-o în căsătorie pe fiica lui Cothelas, Meda), regele Macedoniei şi tatăl lui Alexandru cel Mare. Acest tezaur se găseşte în prezent la Muzeul Naţional Arheologic din Sofia.
O piesă asemănătoare este și COLIERUL GETIC DIN AUR descoperit la Dubăsari, în REPUBLICA MOLDOVA, în anul 1980, într-un tumul. El a fost evaluat ca datând de la începutul sec. IV î. Hr.. Colierul este ornamentat cu CAPETE DE LEI (Zeița Sarmis – Forța Vieții) ce se „NASC” dintr-un mugure – inflorescență și susțin în gură două rățuște (symbol al fecundității). Piesa cântărește 814 grame de aur şi, la momentul descoperirii, a fost evaluată la 1,5 milioane de ruble sovietice. Istoricii presupun că bijuteria ar fi aparţinut unui conducător al sciților (sciţii au fost de neam getic – n. r. Carmen Pankau).
În cetatea și așezarea geto-carpatică de la Bunești – Averești, din 1978 și până în 1992, au fost descoperite peste 1.000 de obiecte din aur, argint, bronz, etc, datate în perioada secolelor IV – II î.Hr.. Multe dintre aceste obiecte se află acum expuse la Muzeul Național de Istorie a României din București, dar și la muzeele din Iași și Vaslui.
Din 1992, DATORITĂ LIPSEI FINANȚĂRILOR, săpăturile arheologice au fost restrânse, iar din 1996 au fost STOPATE TOTAL. Nu sunt fonduri NICI MĂCAR PENTRU CONSERVARE, astfel că buruienile au crescut în libertate peste vestigiile antice (!).
Astăzi, cetatea de la Bunești – Averești este ascunsă de alunecările de teren care au avut loc în ultima vreme. Fiind un obiectiv de interes național, era normal ca fondurile să vină direct de la Ministerul Culturii, prin intermediul Consiliului Județean. Dar ACESTE FONDURI NU AU VENIT, așa că cetatea geto-carpatică de la Bunești – Averești așteaptă încă, iar diadema princiară geto-dacă de aur descoperită aici își aruncă sclipirile misterioase, spre amintirea unor vremuri în care STATUL GETO-ROMÂN avea putere și reprezentare. Acum suntem într-o tranziție perpetuă spre globalizare, SPRE UN VID ISTORIC nemaiîntâlnit, pentru că „Un stat fără cultură și istorie proprie nu poate exista”.
Sursa: George V. Grigore
Adaptare şi foto: Carmen Pankau
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu