☀️TEZAURUL GETIC DIN AUR DE LA HODIȘ (JUD. BIHOR), ROMÂNIA

Tezaurul getic din aur de la Hodiș (H – Odis, sau „Odiseea lui H” (Hora Zeilor, a Menhirelor de piatră, a Pisălogilor), de unde și geƫii odriși (Bulgaria), chiar și Odiseea așa zisă grecească) a fost descoperit întâmplător în anul 1970 de un tractorist, în timpul lucrărilor agricole, în comuna Hodiș, din județul Bihor („Bi – Hora”, sau „Hora cea dublă ce o vor juca zeii peste planeta noastră”, cele două cataclisme cosmice Gaya și Puya Gaya, ce se ține Gaya Mațu după Mama sa, Marea Vultureancă).

Pentru importanța acestui mesaj cuprins într-un cuvânt avem în afară de satul Hodiș din comuna Holod, jud. Bihor (Crișana „Crisi – Ana”) și satul Hodiș din comuna Bârsa Mare („bârsană”; orașul Barsa; „B – cea – arsă”, Cea neagră)). Așa mai există și râul Hodiș din zona montană a Canalului Morilor (Morile Cerești), ce trece prin localitățile Cuied („Cu – ied”, adică apare Fiul lui Pan, în urma hierogamiei sacre cu Mama Gaya Vultureanca), Hodiș și Bârsa.

Observând ceva strălucind în brazda proaspăt întoarsă, tractoristul a oprit și a adunat toate obiectele proaspăt scose din pământ. S-a constatat că este vorba de un tezaur getic din epoca bronzului, având o greutate totală de 550 de grame, și fiind constituit din 16 piese. Cea mai important piesă este o brățară în greutate de 136,650 de grame, care este asemănătoare din punct de vedere al realizării artistice și al mesajului milenar cu piesele descoperite în Tezaurul de la Firiteaz și în Tezaurul de la Sacoșu Mare, fiind încrustată cu incizii ce simbolizează „brăduțul” (semn al Nemuririi și al veșniciei – iar cei care știu secretul sunt Magii de la Istru – Magiștrii). O a doua brățară din componența acestui tezaur cântărește 99,2 grame.

Tezaurul mai cuprinde patru inele din bandă de aur și șase obiecte prelucrate în forma unor frunze stilizate, cu decor asemănător pieselor descoperite în necropola din epoca bronzului la de Sărata Monteoru (jud. Buzău). Asemenea piese mai apar și în Tezaurul getic de aur de la Stâncești, dar și în altele, fiind un simbol al „coconului adormit” (Timpul Visului) la timp de oprire a Forței Vieții, înaintea „restaurării” acesteia și de reluare a vieții pe planeta noastră. Din tezaur mai fac parte patru lingouri de aur, specifice epocii bronzului de pe teritoriul țării noastre. Prin specificitatea decorațiunilor piesele din Tezaurul geto-dacic din aur de la Hodiș se înscriu din punct de vedere cronologic în perioada de la sfârșitul epocii bronzului (secolele XIV – XIII î.Hr.). Totodată, trebuie subliniat că brățară din aur cu capete volute, simbol al celor două sensuri pe care le poate avea Forța Vieții (cele două coarne: Cornul abundenței și Cornul războinic). De la orice cap am lua timpul – viața, el se va „înmelcii” în două direcții (Histerezisul („Ister – e – zis”) fierului pe care îl purtăm în sânge, sau Judecata de apoi)

Acest important tezaur getic a intrat inițial în patrimonial Băncii Naționale a României, iar apoi ulterior în cel al Muzeului de Istorie al României din București. Acum, spiralele din aur ale acestui tezaur stau drept mărturie a mesajului de taină transmis de strămoșii noștri, spre bună voința și înțelegerea noastră și accederea spre un viitor posibil nemuritor.

Sursa: George V. Grigore
Adaptare şi foto: Carmen Pankau

Brățară din Tezaurul getic din aur de la Hodiș (jud. Bihor)