CIMITIRUL GETIC DE LA LOMAN

În inima munților Sebeșului, la 30 de km de Alba Iulia, se află un cimitir getic, unde tradițiile funerare precreștine sunt păstrate încă din timpul lui Zamolxis, păstrate până în ziua de astăzi, se află Cimitirul satului Loman. Un sat de ciobani, unde nu se plăteşte nimic cu bani, oile sunt obiectul de tranzacţie folosit şi la căpătâiul morţilor. După cum spun cu mândrie oamenii locului, rădăcinile lor se trag din adâncul istoriei, de pe vremea geƫilor. Crezul acestor localnici este că sufletele celor morți trec sub formă de pasăre în lumea cealaltă, iar aceste păsări zboară peste tot unde au fost pe vremea când au fost vii, timp de şase săptămâni. Acesta este motivul prin care acest cimitir este plin de stâlpi funerari, în vârful cărora sunt păsări, care simbolizează sufletul celui care a trecut în lumea veșnică şi s-a transformat într-un porumbel, simbolizând renaşterea prin moarte.

Crucile şi Stâlpii, adevărate opere de artă, sunt construiƫi de meşteri tâmplari din lemn de stejar, după deces şi se aşează în ziua înmormântării la locul ales. Din păcate motivele folosite, precum şi simbolistica lor, sunt din păcate pierdute în negura timpului.
Crucile sunt aşezate la mormântul femeilor. Mărimea Crucilor nu sunt la fel, ele variază în funcƫie de vârstă, astfel femeilor decedate în plină floare a vârstei se pun cruci mai înalte decât la femeile în vârstă sau la fetiţe. Pe acelaşi principiu variază si gradul de ornamentare ale crucilor.

Crucile sunt împodobite numai cu motive geometrice, cu excepƫia celor care, pe lângă sculptură, se folosesc şi motive pictate, de exemplu motivul viţei de vie. Crucile sunt ferite de ploaie prin construcƫia a două scânduri, care au fost fixate pe cele două braƫe în formă de triunghi în vârful crucii.

Pe mormântul bărbaţilor sunt aşezaƫi stâlpii, iar la pe cel al flăcăilor care nu au fost însuraƫi se pun în vârful stâlpilor un porumbel. Pe stâlp sunt imortalizate şi SOARELE şi LUNA, simbolurile noastre ancestrale. Stâlpii din lemn au grosimea de aproximativ 15-20 cm, iar înălțimea lor este înălƫimea persoanelor decedate, sunt sculptați, ornamentați și pictați. Acest obicei al stâlpilor din lemn este getic, şi sunt asemănători stâlpilor totemici.

Coloana Infinitului a marelui nostru sculptor Constatin Brâncuși este tot o columnă getă. El s-a inspirat de la aceşti stâlpi funerari de la Loman pentru celebra lui lucrare „Coloana Infinitului” şi intenƫiona să construiască la Târgu Jiu o operă în vârful căreia să așeze o pasăre nemuritoare, simbolizând astfel spiritul uman.

Stâlpii funerari, de origine precreştină, getică, sunt foarte asemănători, ca structură şi funcţie, cu stâlpii totemici şi sunt de fapt STÂLPUL GET. Datorită cercetărilor arheologice putem afirma că aceste monumente de artă sunt relicve preţioase ale Neamului nostru Getic, cu o foarte mare răspândire în Orient, şi care s-a răspândit de pe teritoriul ţării noastre încă de la sfârșitul neoliticului.

În centrul așezărilor erau ridicate în trecut adevărate Coloane ale Cerului (cele în formă de T, sunt cele pe care se sprijină cerul ca să nu cadă pe pământ), ca semn de comunicare cu divinitatea și asigurarea echilibrului mult dorit. Toate aceste columne reprezentau stabilitatea cosmică a planetei, siguranța zilei de mâine. Clădirile cu rol religios au avut și au în componența arhitecturală cel puțin câte un astfel de pilon.

La noi, românii, imaginea stâlpului avea să însoțească ritualurile religioase și funerare. Stâlpul se pune la capul mortului, iar celui decedat i se „citesc stâlpii”. Pe plăcuțele de plumb getice de la Sinaia apare o imagine asemănătoare celor din Egipt, dar cu două coloane ale cerului ce asigură stabilitatea, între care „tronează” și conducătorul sau Zeul.

Sursa informațională: George V. Grigore
Autor: Carmen Pankau

Steagul secuiesc atârnat pe acesti stâlpi funerari românesti atesta faptul ca ungurii au "preluat" obiceiuri vechi stramosesti românesti!

ACTUALIZARE 06.10.2020:

PORȚILE CIMITIRULUI GETIC DE LA LOMAN SUNT FERECATE CU LANȚURI ȘI LACĂT

Fotografiile făcute pe 25.09.2020 de N.F la Cimitirul din Loman:

„Din păcate poziționarea Cimitirului și faptul că PORȚILE ERAU FERECATE CU LANȚURI ȘI LACĂT, nu am putut face poze mai bune. M-am dus special pentru cimitir, pentru simbolistica străbunilor.“ N.F.

Întrebare pertinentă:

De ce Biserica a ferecat porƫile cu lanƫuri şi lacăt Cimitirul străvechi de la Loman? 

DE CE? De frica Renaşterii morƫilor?

Și totuşi vom renaşte, cu sau fără voia cuiva!

☀️Niascharian!

Carmen Pankau