EXPOZIȚIE ÎN AER LIBER: MUZEUL TROVANȚILOR DIN COSTEȘTI (JUD. VÂLCEA)

„Muzeul Trovanților” – așa cum se numește – este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip geologic), situată în județul Vâlcea, pe teritoriul administrativ al comunei Costești. Aria naturală protejată se află în Subcarpații Vâlcii, o subdiviziune a Subcarpaților Getici, în bazinul râului Costești (un afluent de stânga al Bistriței Vâlcene), în partea central-nord-vestică a județul Vâlcea. Muzeul Trovanților cu o suprafață de 1,10 hectare, este declarat arie protejată prin Hotărârea de Guvern Nr.1581 din 8 decembrie 2005 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone) și este inclus în Parcul Național Buila-Vânturarița.

Rezervația naturală reprezintă un muzeu geologic în aer liber, o zonă cu mici denivelări aflată la baza unei cariere de nisip, în a cărui perimetru se găsesc mai multe formațiuni geologice, cu dimensiuni de la câțiva centimetri până la câțiva metri și forme neregulate, sferice sau elipsoidale, cunoscute sub denumirea de „trovanți“. Sunt stranii, bizare, au forme sferice, elipsoidale ori au aspectul cifrei opt. Au mărimi diferite, de la câțiva centimetri până la câțiva metri. Acestea „se nasc” într-un deal nisipos, se desprind apoi dintr-o râpă și cad pe panta dealului într-o vale. Acestea sunt pietrele din comuna vâlceană Costești, denumite științific „trovanți”.

Rezervația Naturală „Muzeul Trovanților” din comuna Costești (jud. Vâlcea), a fost înființată prin HG nr. 1581/2005 și este administrată de „Asociația Kogayon”, organizație nonguvernamentală de protecție a mediului care are sediul în localitate. Rezervația este situată în sudul comunei, lângă Drumul Național 67 Râmnicu Vâlcea-Târgu Jiu. Are o suprafață de 1,1 hectare și a fost constituită ca rezervație geologică.

Trovanții pot fi întâlniți în mai multe zone din România, dar cei de la Costești impresionează prin diversitatea formelor.
„Costeștiul e singurul loc din Europa unde a fost amenajat un parc pentru aceste formațiuni geologice. Trovanții de aici sunt impresionanți prin dimensiunea lor, de la doi-trei centimetri până la aproximativ cinci metri, dar și prin forma lor”, a mai spus președintele Asociației Kogayon. Termenul „trovant” este specific literaturii geologice române și a fost introdus de Gh. Murgoci în lucrarea „Terțiarul din Oltenia, 1907”.

Trovanții sau „concrețiunile grezoase” reprezintă cimentări locale în masa nisipurilor ce le conțin, iar secreția neuniformă a cimentului conduce la diferite forme ale acestora, uneori cu totul bizare. În Miocenul superior (Moețian inferior – acum 6,5 milioane de ani), în zona în care sunt azi trovanții era un bazin de sedimentare – o deltă. Depozitul de nisip din care ies azi trovanții s-a format prin depunerea succesivă a materialului transportat de râuri de pe continent. Odată cu aceste sedimente din apă s-au depus și produși chimici (carbonați), în exces. Peste primele nisipuri s-au așezat alte sedimente, care le-au presat, apa eliminându-se prin golurile rămase între particule, iar granulele s-au tasat. Dacă între nisipuri se acumulează o cantitate suficientă de carbonați, prin cimentare ia naștere o gresie.

Majoritatea trovanților au formă sferică și elipsoidală, iar cei care sunt uniți au aspectul cifrei opt. Cei mai frumoși sunt cei formați din mai multe elemente sferice. Trovanții sunt formațiuni numite și „concrețiuni de gresie” (grezoase), create în straturi de nisipuri, legate între ele printr-un ciment carbonatic, datorită apelor calcaroase. Ca formare seamănă cu stalactitele și stalagmitele din peșteri. În principiu, trovanții sunt gresii cu o textură mai dură decât a stratului în care se dezvoltă. Tendința lor este de creștere spontană – din centru către periferie – cu o rată de depunere care poate atinge 4-5 cm în 1200 ani. Ei apar sub forma unor agregate minerale nodulare, sferoidale, elipsoidale, discoidale, cilindrice sau dendritice cu structură masivă, concentrică sau plană (stratificată), având dimensiuni de la câțiva milimetri la câțiva metri. Sunt incorect cunoscuți în anumite cercuri sub numele de „pietre care cresc”.

În România, trovanții se găsesc în mai multe locuri cunoscute, acestea fiind: „Muzeul Trovanților” din Costești (jud. Vâlcea), Dealul Feleacului (de lângă Cluj-Napoca), la Ulmetu (Munții Buzăului), pe teritoriul satului Cașolț (lângă Sibiu), la cariera de nisip de la Hășdat (jud. Hunedoara), pe malul stâng al Tazlăului la vărsarea acestuia în Trotuș (jud.Bacău), în dreptul localității Cornii de Sus (pe malul stâng al Siretului), pe raza localității Chiojdu (jud.Buzău), lângă satul Viișoara (în Munții Berzunți), lângă satul Domnești (județul Bistrița Năsăud), lângă localitatea Remezeu (jud. Suceava, Podișul Sucevei), lângă satul Cliț (în Podișul Someșan). Se mai pot găsi în jud. Călărași aproape de malul Dunării, și chiar și în nivele nisipoase-argiloase din Munții Mezeș.

În județul Vâlcea sunt două locații în care apar trovanții. Prima locație este o carieră de nisip care se află pe partea stângă a șoselei ce leagă Râmnicu Vâlcea de Horezu, înainte de intrarea în satul Costești. Într-un spațiu de 100 mp se află mai mulți trovanți, de diferite forme, unii grei de câteva tone, așa cum au ieșit din malul abrupt al carierei la exploatarea nisipului. De la Costești se poate ajunge la a doua locație pe un traseu marcat, mergând pe jos de la panoul cu date despre acest loc. Cea de a doua locație și cea mai spectaculoasă, este de-a lungul pârâului Gresarea, apă care se varsă într-un râu de lângă satul Oteșani. Satul se află la aproximativ 16 km de Horezu, urmând drumul spre Craiova (venind dinspre Râmnicu Vâlcea, viraj la stânga la intersecția din centrul localității). Aici, mergând în sus de-a lungul firișorului de apă al Gresarii, vei găsi, scoase din malul nisipos de șuvoaiele formate la ploi, trovanți de diferite forme, de la cei mici, de câteva sute de grame, până la cei mai mari de zeci sau sute de kilograme.

Asemănători cu trovanții noștri „românești” sunt și pietrele sferice ce apar în aflorimentele geologice din Republica Costa Rica, din America Centrală. Trovanții din Costești (jud. Vâlcea) sunt adevărate minuni pe care natura le scoate în calea noastră, spre a ne bucura ochiul și sufletul.

Sursa: George V. Grigore
Adaptare şi foto: Carmen Pankau