miercuri, 7 septembrie 2022

SOLOMONARII


Relatiile getilor cu galii din Galileea, în traditia populara este pastrata de mitul solomonarilor. Aceştia sunt preotii geti care s-au sihastrit prin munti dupa macelul roman. O mica parte au reuşit sa fuga în munti luînd cu ei si tablitele de aur şi plumb pe care era scrisa istoria, legile şi religia lor. Traditia populara spune despre solomonari ca stapaneau foarte bine astronomia, întocmeau calendare si prevesteau uimitor vremea. Aveau puteri supranaturale de influentare a unor fenomene naturale si preziceau viitorul fiind priceputi în magie (bioenergie), erau capabili sa încalece pe balauri, sa se urce deasupra norilor pentru a aduce sau a alunga grindina. Dupa înfatisare ei erau înalti, cu ochi bulbucati, cu par rosu, aspru si zbirlit, vesmintul era de obicei o tundra alba, zdrentaroasa. Fiecare solomonar purta o mica traista cu instrumentele magiei meteorologice: o toporisca cu care sparge gheata în ceruri pentru a face grindina; frau din coaja de mesteacan cu care este manat balaurul zburator calarit de el prin ceruri şi obligat sa arunce fulgere pe nari; Cartea Solomonariei atarnata de umar; iar pe piept o toaca de lemn cu care chema duhurile furtunilor.

Solomonia era o initiere de lunga durata a învatacelului într-o adevarata arta a magiei si psihologiei umane pe care el trebuia sa o practice cu multa msaiestrie. Dupa Lazar Saineanu, initierea se facea într-un loc sub pamânt numit Solomanta sau Solomonarie, unde se învatau toate limbile fiintelor vii, toate tainele naturii, toate formulele magice, farmecele si vrajitoriile(solomoniile). La instruire nu se primeau decît zece ucenici, care dupa 7 ani de învatatura, se alegea unul dintre ei iar acela devenea solomonar. Dupa alte legende româneşti din ceata de zece învatacei, deveneau solomonari 7 sau 9 care puteau încaleca balaurul ce varsa foc pe nari şi sa zboare cu el prin ceruri. Traditia îi considera pe acesti oameni sfinti pentru faptele lor bune sau vinduti Dracului atunci cand aduc grindina peste semanaturi. ,,În timpul celor 7 ani de scoala ei învatau toata învatatura de pe lumea asta, apoi se duc într-o pestera departata din Orient unde stau la o masa de piatra, pina scriu toata învatatura din lume, într-o carte”, dupa cum arata T. Gherman în Meteorologie populara Blaj, 1928.

La scoala Solomoniei pot veni numai copii cu chemare alesi de solomonarii batrini iar ucenicia nu poate depasi vîrsta de 20 de ani. Informatiile sugereaza ca aceasta scoala unde învataceii se faceau toba de carte era situata în cetatea Babarului, avind o structura didactica în frunte cu arhimandritul ,,Uniila”. Termenul de solomonie are sensul de scoala ascunsa sub pamânt sau pestera unde s-ar învata toate tainele naturii, farmecele si vrajile. În limba româna avem cuvintul solomon cu sensul de sort facut dintr-un anumit tip de piele si prin extensie solomonar înseamna cel care poarta un solomon.

Cetatea Babarului unde studiaza acesti puiganei de om pentru a deveni bute de întelepciune este cetatea luminii sau locul unde se primeste lumina sens metaforic pentru întelepciune. În eme-gi avem cuvîntul babbar cu sensul de lumina, inteligenta, alb, rasaritul soarelui iar în mitologia emes gasim duhul Babar care aduce lumina zilei si stralucirea mintii dar şi o cetate cu acest nume.

În localitatea Sinca Veche din judetul Brasov exista un fel de biserica de o conceptie nemaiantilnita, sapata într-un deal. Se compune dintr-o camera mai mare dreptunghiulara care comunica printr-o fereastra cu o camera mai mica circulara terminata printr-o cupola unde se oficiau slujbele şi se aduceau ofrande pe un mic altar. Cupola comunica cu cerul printr-un con vertical foarte larg sapat în spirala si care avea deasupra un acoperis special – poate un cristal pentru concentrarea luminii. Pe unul din pereti exista o firida unde este sculptat un simbol religios (identic cu ,,steaua lui David”) iar pe peretele din fata altarului într-o firida acest simbol se repeta dar are în interior un cerc cu doi pesti fiind simbolurile principiului masculin si feminin. În mitologia româneasca exista o legenda care spune ca pamantul se sprijina pe doi pesti!

Consider ca lacasul a fost sapat în mileniul V a.e.n. înainte de plecarea emesilor de aici pentru ca simbolul religios se gaseste identic si pe tablitele lor. În eme-gi sim are sensul de rasina aromata, fumul acestei rasini iar ca înseamna comunitate, casa, sat. Aceasta constructie cu caracter religios dar şi pesterile adaptate pentru asemenea scopuri care se gasesc în numeroase localitati din tara, sunt adevaratele cetati Babbar.

În lacasul de la Sinca Mare s-au gasit vase mari de ceramica pline cu cenusa si oase partial arse amintind de obiceiul getilor de a-şi incinera mortii iar cenusa o pastrau în vase de lut depuse în metocuri (mici bisericute). În localitatea Valcepol din Bulgariei(Mesia antica) s-a descoperit o constructie funerara(?) compusa dintr-o încapere mica lipita de o încapere mare dreptunghiulara care la rindul ei este lipita de o încapere circulara cu acoperis în forma de bolta. O constructie asemanatoare a fost descoperita în localitatea Strelcea, vechimea lor fiind pe la mijlocul secolului lV î.e.n.

Sa remarcam asemanarea constructiilor de la Sinca Veche si cele din Bulgaria ca dovada de necontestat a unitatii religioase a populatiilor de la nordul si sudul Istrului. Iar acest model de constructie religioasa se regaseste identic în bisericile noastre ortodoxe dar care difera de bisericile celorlalti ortodocsi sau catolici. Trebuie retinuta si asemanarea dintre vetrele de cult de la Sighisoara si Plovdiv care au în centru ca simbol al sacrului crucea înscrisa în cerc! Tablitele stramosilor ne amintesc de galii cei roşcati care traiau în Galileea iar J. Flavius ne spune ca esenienii (galii cei roşcati la care s-au refugiat rumunii cu trupul lui Ili mort cum ne spun tablitele) cand intrau în comunitate primeau pentru uz personal un vesmant alb, o cingatoare din sfoara, o toporisca si cartile sfinte pe care trebuia sa le pazeasca cu mare grija. Ei locuiau în Orient(Galileea) unde se duceau solomonarii nostri, într-un loc pietros şi cu multe pesteri, vecin cu Marea Moarta si aveau naravul de a scrie si raspindi învataturile religioase pe care le-au luat de la geti. Amintirea acelor evenimente istorice, neamul nostru a pastrat-o în legendele solomonarilor iar legaturile românilor cu getii NU este o plasmuire!

Sursa: Olariu Arimin
Compilare şi foto: Carmen Pankau






6 comentarii:

  1. Dragă doamnă Carmen Pankău, citesc cu deosebit interes postările d-voastră. Le aștept cu nerăbdare. Vă mulțumesc pentru ele.Acum vă rog să-mi explicați ce înseamnă "emesi".Vă mulțumesc anticipat!NIASCHARIAN!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Limba eme-gi este limba sumeriana (botezata asa de istorici). Emesii, sumerienii sunt getii plecati din Tinutul carpatic si au emigrat în Ki-en-gi (Sumer) unde au realizat o cultura si civilizatie uluitoare.
      Niascharian!

      Ștergere
    2. Iar anagrama lui SUMER este MURES

      Ștergere
  2. Mulțumesc de mii de ori pe ntru aceste informații atât de prețioase ale istoriei noastre ...am si eu o mare rugăminte ,pentru că sunt atât de multe informatii, dar nu reuşesc să le pun "cap la cap ",puteți face un rezumat schiematic cu neamul nostru get ,care unde au emigrat şi ce popolare sau cultură au format?...de exemplu, nu ştiam că sumerii erau getii noştri plecați din spatiul carpatic ..in Italia,unde locuiesc si m-am căsătorit ,istoria se invață incepând de la sumeri, şi in nici-un loc nu se aminteşte ,nu se vorbeşte de marea civilizație pelasgo-getică sau de neamul tracilor...intrebând o profesoară de istorie acest lucru mi-a răspuns..."pentru că nu este important pentru istoria vestică "... un răspuns cât se poate de idiot,ignorant si mincinos...multumesc mult 🌹💖

    RăspundețiȘtergere
  3. Pai tocmai de aceea istoria noastra este ferecata bine in Cetatile Vaticanului, la loc ascuns, pentru ca nu se doreste sa fim noi la loc de cinste in istorie, ci ei, cei din Vest!

    RăspundețiȘtergere
  4. Minunat ce scrieți! Multumiri infinite!!!

    RăspundețiȘtergere