sâmbătă, 31 august 2019

🎥☀️CĂLĂTORIE ÎN TIMP, PE URMELE STRĂBUNILOR NOȘTRI PELASGO-GEŢI, ÎN CULTURA GUMELNIŢA


Arheo-Parcul de la Drăgănești-Olt


Sursa: Mugurel Manea
 

☀️CĂLĂTORIE ÎN TIMP, PE URMELE STRĂBUNILOR NOȘTRI PELASGO-GEŢI, ÎN CULTURA GUMELNIŢA


Localitatea Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt, situată între Câmpia Boianului şi Valea Oltului, la 35km de oraşul Slatina, capitala judeţului Olt, şi la 65km nord de oraşul Turnu Măgurele, ne oferă multe surprize.

În incinta MUZEULUI CÂMPIEI BOIANULUI din Drăgăneşti-Olt a fost amenajat un SAT NEOLITIC al Culturii GUMELNIŢA (4500 – 2.800/3.700 î.e.n., B.C.), reconstituit de către arheologi, după originalul aşezărilor neolitice tipice Culturii Gumelniţa, descoperit mai jos, în lunca Oltului, datând din mileniul V î.e.n.,B.C. Întrarea în acest sat gumelniţean se face pe un pod din lemn, iar așezarea este înconjurată de un șanţ de apărare, îngrădit cu mai multe nuiele împletite. Acest sat neolitic cuprinde şase bordeie, toate reconstruite în mărime naturală.
Iniţiatorul acestui Sat gumelniţean este Traian Zorzoliu, professor, muzeograf, pictor profesionist şi director al Muzeului Câmpiei Boianului Drăgăneşti-Olt, el fiind considerat ca „Părintele“ primului parc neolitic din Europa.

Construcţia acestui Sat neolitic din incinta Muzeului Câmpiei Boianului, Drăgăneşti-Olt, a durat aproape un an și a fost inaugurat în 18 septembrie 2010. Preţul amenajării acestui sat a fost de 15.000 de lei, o parte fiind plătită din sponzorizări.
Colibele acoperite cu stuf sunt pictate în culori vii, cu forme pe care le regăsim și pe vasele Culturii lor gumelniţene, foarte asemănătoare cu cele de la Cucuteni. Aceste căsuţe neolitice au un farmec deosebit, de nedescris și au foarte multe de povestit…

Bordeiele neolitice au fost construite după “original”, din chirpici din trestie împletită, împletiturile fiind umplute cu pământ şi din pari înfipţi în pământ.
O privire în incinta bordeielor ne dezvăluie felul cum au trăit, cum au locuit Strămoșii noștri pelasgo-geţi: casele nu aveau tavane, însă erau foarte bine căptuşite, izolate în interior cu materiale diferite, aveau încăperi împărţite pentru zona de locuit, pentru prepararea hranei, deci bucătărie şi pentru depozitarea uneltelor, deci magazie. Ele aveau vatră, cuptor și laviţă, patul lor era construit din pământ și acoperit cu rogojini sau piei de animale.

Bordeiele reconstruite sunt destinate diferitelor ocupaţii ca olăritul, agricultura, pescuitul și vânatul. Aici se pot admira obiecte neolitice originale, sau reconstituiri, ca altare de cult, mese, diferite unelte necesare atât gospodăriei cât şi pentru practicarea diferitelor ocupaţii.

De asemenea, a fost reconstruită și o locuinţă lacustră, pentru depozitarea alimentelor.
Interesant este că, tot aici, în afara bordeiului, a fost reconstruit și un mormânt în formă ovală, în care a fost așezat un schelet al unui gumelniţean, tot din acea perioadă, poziţia scheletului este, potrivit tradiţiilor Culturii Gumelniţa, și anume în poziţia fătului, cu braţele și picioarele strânse la piept. Acest mormânt reprodus este prevăzut cu un acoperiș transparent.
În acest sit au mai fost găsite obiecte ca vase din lut, pe un vas se observă reprezentarea solară a svasticii noastre ancestrale, unelte, arme, obiecte casnice, precum și o reproducţie a unui război de ţesut.

În curtea Muzeului Câmpiei Boianului mai sunt expuse și alte case arhitecturale tipic românești, ca de exemplu un bordei construit sub pământ și amenajat cu unelte și obiecte ţăranești, o casă strămoșească din lemn, precum și o troiţă.

O călătorie în timp pe urmele Străbunilor noștri, o încântare, o bucurie pentru ochii, dar și pentru sufletul nostru însetat de a afla ceea ce ne este, în moment ascuns.
Reminiscențe, vestigii ale unei Culturi străbune extraordinare, trecute, dar neuitate. Pământul nostru mustește de vestigii, dovezi arheologice, care așteaptă să iasă la iveală, dar numai când suntem vrednici și demni să le aflăm. Toate la timpul lor!

Autor: Carmen Pankau




















vineri, 30 august 2019

💙💛❤️EFECTUL STINDARDELOR, DRACOANELOR GETICE


ISTORICUL ARIAN a descris efectul înfiorător pe care îl aveau STINDARDELE, DRACOANELE GEŢILOR, cu cap de lup și corp de balaur, folosite în lupte:
''Steagurile scytice (getice - n.r. Carmen Pankau) le alcătuiesc nişte balauri de mărime proporţională cu aceea a prăjinilor de care sunt legaţi. Se fac din bucăţi de pînză de felurite culori, cusute laolaltă. Balaurii aceştia au capul şi întregul trup - pînă la coadă - ca al şerpilor. Vicleşugurile acestea au fost născocite pentru ca balaurii să apară cît mai înspăimântători. Cînd caii stau pe loc, nu poţi vedea nimic mai mult decât bucăţi de pânză de felurite culori, care atârnă în jos. Cînd însă caii pornesc, aceşti balauri se umflă din pricina aerului, semănând grozav cu fiarele şi şuerând din pricina mişcării puternice, deoarece aerul îi străbate cu putere. Aceste insigne nu numai că fac plăcere ochilor şi uimesc, dar folosesc chiar pentru a putea fi deosebiţi cei ce dau năvală şi pentru ca rîndurile călăreţilor să nu se încurce.''
Carmen Pankau






❇️ CODUL GETIC DE PE STATUIA DE LA ADAMCLISI


Năravul lui Traian de a-şi imortaliza trecerea prin tot felul de inscripţii i-a năucit multă vreme pe istorici, care i-au atribuit greşit multe monumente. Aşa s-a întâmplat și cu cel de la Adamclisi.
De altfel, acest obicei al împăratului i-a atras porecla, încă din timpul domniei sale, de „herba parietaria”, „iarba zidurilor”, fiindcă „năpădea” tot. De fapt, el a consacrat monumentul de la Adamclisi zeului Marte, punându-şi inscipţia ca pe un sigiliu domnesc pe acest impunător edificiu. Şi când şi-a pus „amprenta”, s-a simţit îndreptăţit să-şi aroge şi titlul de PONTIF MAXIMUS, Mare Preot al cultului geto-dac!

MONUMENTUL DATEAZĂ DIN EPOCA BRONZULUI

În 1980, Nicolaie Copoiu, secretar ştiinţific al Institutului de Studii Istorice, l-a trimis pe cercetătorul Vasile Rudan pentru a face un studiu asupra componentelor originale ale monumentului, în vederea reconstituirii. Concluziile cercetătorului au fost că monumentul datează din epoca bronzului, mai fusese restaurat în vechime, evidenţiindu-se două şcoli diferite de sculpură, că „gorgona romană” ESTE O ZEIŢĂ LOCALĂ a fertilităţii şi prosperităţii, fiind împodobită cu spice de grâu şi coarde de viţă de vie, iar într-o metopă, o amazoană şi un uriaş amintesc de bătălii mitice. Sunt foarte multe detalii care dovedesc faptul că MONUMENTUL NU ESTE RIDICAT ÎN TIMPUL LUI TRAIAN.

ZEUL FĂRĂ CHIP PROTEJÂND PUIUL DE GET

Friza interioară este decorată cu steagul de luptă al geţilor, ŞARPELE CU CAP DE LUP, ceea ce dovedeşte clar originea getică

Istoricul Jean Deshayes, autorul lucrării ”Civilizațiile vechiului Orient”, atribuie genul de construcție circulară GEŢILOR şi MASAGEȚILOR, care au răspândit religia și simbolistica solară.
Deshayes concluziona că aceste monumente AU INFLUENȚAT ulterior şi arta funerară a vechiului Orient.
Cercetătorul Vasile Rudan a constatat că în jurul monumentului, la o adâncime de 12-14 metri, sub depuneri aluvionare, există vestigii ale unei AŞEZĂRI DE TIP PROTOURBAN, cu temple, edificii, locuinţe, canalizări, încă neexplorate de arheologi.
Şi tot datorită cercetătorului Vasile Rudan s-a păstrat fotografia celei mai importante metope, ASTĂZI DISPĂRUTĂ, înfăţişând un ZEU FĂRĂ CHIP, ce protejează un pui de get, un copil cu păr cârlionţat, acoperit de celebra căciuliţă getică.


CONCEPUT DE MARELE PREOT

Un studiu al compoziţiei Monumentului conduce la convingerea că acesta este opera unui iniţiat. Scriitorii antici sunt unanimi de acord că MARELE PREOT al geţilor CUNOŞTEA TAINELE CERULUI ŞI ALE PAMÂNTULUI.
Semnele geometrice de pe Monument sunt SIMBOLURI, ce în limba iniţiaţilor reprezintă FORŢE CEREŞTI. Marele Preot al geţilor ar fi fost SINGURUL în stare să conceapă compoziţia Monumentului de la Adamclisi.


Adamclisi a fost scoasă la iveală întâmplător în anul 1894, de plugul unui ţăran. Aceasta a fost achiziţionată de colecţionarul Jean Eleutheriade, ginerele pictorului Gheorghe Tattarescu şi a făcut parte din colecţia particulară a administratorului muzeului memorial al pictorului, de unde S-A ÎNCERCAT DE MULTE ORI SUSTRAGEREA ŞI SCOATEREA DIN ŢARĂ.
 

Supusă unui studiu de către o echipă de arheologi, lingvişti şi istorici, în 1986, s-a concluzionat că este vorba de statueta unui MARE PREOT SOLAR, sculptată din marmură de la DELENI-DOBROGEA.

Vechimea a fost datată din epoca bronzului. Insignele de pe piept, două stele a câte şapte raze, îl indică pe Mare Pontif al cultului solar.

MATRICEA LINGVISTICĂ, UNICĂ ÎN LUME

Matricea lingvistică de pe patrafir este unică în lume. Aceasta demonstrează că scrierea hieratică, codificată, era folosită de marii iniţiaţi care erau preoţii geţi. Acesta este PRIMUL DOCUMENT care dovedeşte EXISTENŢA CODULUI GETIC, luat adesea în derâdere.
Profesorul Tudor Diaconu din Piteşti este cel care a descifrat codul din matricea ligvistică a statuii, ordonând-o după ordinul 10, al castei regilor-preoţi IO ! Vom reveni cu un articol despre codul getic, descifrat de cercetătorii Tudor Diaconu și Ilie Stancu.

Prima citire a fost descifrată astfel: 
„Îndepliniţi ale voastre îndatoriri!” 

Iată ce a ieşit din descifrarea profundă, in spirală (CHEIA CODULUI GETIC) a lui Tudor Diaconu, publicată în volumul „Limba vorbită de Adam şi Eva” (de Tudor Diaconu şi Ilie Stancu, editura Brio Star):


„Ăsta este OM Ikaron, scut alb, mag Adam, îi ram Cogaion!”

Poate de aceea se şi numeşte monumentul ADAM CLISI, clisa lui Adam, „PĂMÂNTUL PRIMULUI OM”.

Sursa: Basarabia Literara, Adina Mutar
Adaptare şi foto: Carmen Pankau












   



joi, 29 august 2019

🇷🇴️ MADE IN ROMÂNIA - ROMÂNI CELEBRI, ROMÂNI CARE AU CONTRIBUIT LA PROGRESUL OMENIRII 🌹 GHEORGHE LEONIDA


Vizionari, mult înaintea timpului lor, aceşti români de geniu şi-au aşezat numele între legende, în panteonul de aur al umanității. Cu perseverență, ei şi-au demonstrat ideile revoluționare în ştiință şi artă şi au lăsat urmaşilor o moştenire neprețuită. Nici nu avem la îndemână destule superlative pentru realizările lor, pentru importanța acestora în istoria civilizației sau pentru a ne exprima gratitudinea. Se spune că familiile burgheze, dar nu neapărat, de oameni educați, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, au generat o elită, şcolită în străinătate, care si-a demonstrat valoarea încă din primii ani ai secolului următor. Apartenența lor la națiunea română ne face să fim mândri. Despre unii s-a scris mai mult, despre alții mult mai puțin, de aceea vom începe cu cei din urmă. Sunt români care au făcut istorie.

🌹GHEORGHE LEONIDA (1892-1942)


Știați că autorul chipului celebrei statui a lui Iisus, din Rio de Janeiro, a fost sculptorul român Gheorghe Leonida?

Despre celebra statuie a lui Iisus din Rio de Janeiro a auzit toată lumea, foarte puţini ştiu însă că autorul chipului lui Isus este sculptorul român, gălăţean, Gheorghe Leonida.

Provenit dintr-o familie care a dat numeroase personalităţi, Gheorghe Leonida s-a născut la Galaţi, România, în anul 1892. Pentru că tatăl său, ofiţer de carieră, a fost nevoit să se transfere în capitală, Gheorghe a absolvit liceul la Bucureşti, unde apoi a urmat Conservatorul de Arte Frumoase, secţia sculptură. El și-a făcut debutul în anul 1915, la un salon naţional. După ce a luptat în Primul Război Mondial, şi-a continuat studiile de artă în Italia, timp de trei ani, unde operele sale au fost încununate de mari premii, la Roma, pentru lucrarea „Reveil” (Visul) şi la Paris, Marele Premiu pentru lucrarea „Le Diable”. În 1922, Leonida s-a mutat în Paris, capitala Franţei.

Unanim recunoscut pentru expresivitatea chipurilor pe care le realiza și devenind celebru în Franța ca portretist, sculptorul român Gheorghe Leonida a fost inclus de sculptorul Paul Landowsky în echipa care a început să lucreze la statuia gigantică de la Rio de Janeiro în 1922, având sarcina de a realizeza capul statuii lui Isus, fapt care l-a făcut pe Leonida celebru în întreaga lume.

Monumentul a fost planificat cu ocazia aniversării de 100 de ani de la declararea independenței Braziliei. Schițele proiectului au fost întocmite de inginerul Heitor Silva Costa. Din motive financiare, numai după zece ani a început construcția statuii.

Constructia a durat nouă ani, intre 1922-1931 și a costat echivalentul a 250.000 dolari SUA (3.3 milioane dolari în 2014). Cu sprijinul Franței și Vaticanului s-a reușit realizarea proiectului, monumentul a fost sfințit și inaugurat la 12 octombrie 1931. Lucrarea a devenit în timp un adevărat simbol al Americii Latine. Cu o înălţime totală de 38 de metri (numai capul are 3,75 metri) şi cu o greutate de 1.145 de tone, simbolul creștinismului brazilian și al păcii, statuia lui Isus cu brațele deschise a devenit imaginea simbol a orașului Rio de Janeiro.

Statuia a fost considerată mult timp CEA MAI MARE STATUIE Art Deco din lume, iar astăzi este considerată una dintre minunile lumii moderne.

Statuia este realizată din beton armat, acoperit la suprafată cu un strat de mozaic. În soclu se află o capelă unde pot intra 150 de persoane. Monumentul este folosit de biserica catolică la diferite aniversări ca loc de pelerinaj.

Revenit în ţară, Gheorghe Leonida a continuat să sculpteze. El a murit la vârsta de numai 49 de ani, în primăvara lui 1942, căzând de pe acoperişul casei familiei sale din Bucureşti, în timp ce culegea flori de tei.

Regimul comunist i-a minimalizat opera, din cauza faptului că Leonida a sculptat mai multe busturi ale membrilor Casei Regale, astfel că faimoasa sa contribuţie la minunea din Rio a rămas uitată.

Lucrările sale se află în principal la Castelul Bran şi la Muzeul Naţional de Artă, dar pot fi admirate şi in alte mari muzee bucureştene.

Sursa: istorie si numismatica, Nicolae Sabin Dordea cu elemente de la sursele: Wikipedia, the free encyclopedia; Wikipedia, enciclopedia liberă; altermedia. ro; wapedia. mobi/ ro; ro. wikipedia. org/wiki/; promotor. ro;
Adaptare și foto: Carmen Pankau







 


București interbelic - Boxerul GOGEA MITU




Boxerul GOGEA MITU, care își aprindea țigara direct de la felinarele străzii.


Înalt, de 2 metri 26 centimetri (după alte surse, avea peste 2,40 m), Gogea Mitu a fost unul dintre cei mai puternici sportivi ai timpului, supranumit și Goliat din România. 


Avantajat evident de înălțimea sa, el mai avea și ”pumni de oțel”. Sau ”în loc de pumni, el avea buzdugane”, cum mai scriau ziarele de atunci...


Născut în 1914, a murit subit și misterios, la vârsta de 22 de ani.


Destinul sportivului, dar și această poză, dezmint cu hotărîre bârfele propagandei ruso-sovietice, precum că în România interbelică ”nu exista nimic, decât jandarmul român cel rău...”


Sursa: George Marzenco