PEȘTERA VÂNTULUI, CEA MAI MARE PEȘTERĂ DIN ROMÂNIA

Române, cunoaște-ţi, iubește-ţi și respect-ţi Ţara și Neamul! (Carmen Pankau)

Se poate vizita PEȘTERA VÂNTULUI

Cea mai lungă peşteră din România şi din SUD-ESTUL EUROPEI va putea fi vizitată din acest an de turiști. PEȘTERA VÂNTULUI este cea mai mare peșteră din România, cu o lungime totală de 47 km. Aceasta se află în Munții Pădurea Craiului, în vecinătatea localității Șuncuiuș. Peștera Vântului se află în partea nordică a Munților Pădurea Craiului, în defileul carstic cu același nume. Din punct de vedere hidrografic, peștera aparține bazinului Crișului Repede.

Situându-se la o distanță de 50 km de Oradea și 100 km de Cluj-Napoca, accesul se poate face fie pe drumul asfaltat DJ 764C, 11 km de la DN 1 (E60), fie pe calea ferată (stația CFR Șuncuiuș). Intrarea naturală în Peștera Vântului este situată la cca. doi kilometri Sud-Est de localitatea Șuncuiuș, în versantul stâng al văii Crișului Repede, deasupra izvorului din Poiana Frânturii. Deoarece galeria de acces era foarte strâmtă și greu accesibilă, aceasta a fost blocată și s-a deschis o intrare artificială la câțiva zeci de metri distanță, la nivelul activului.

Peștera a fost descoperită de ing. Bagameri Bela în anul 1957 și explorată peprimii 500 m lungime. În următorii zece ani explorările au făcut ca la sfârșitul anului 1967 lungimea totală a galeriilor cunoscute se depășească 15.000 m. S-au organizat ture de explorare și expediții de anvergură. În anul 1966, sub conducerea descoperitorului, se constituie CERCUL SPEOLOGILOR AMATORI DIN CLUJ, având ca scop principal continuarea cercetărilor de explorare, cartare și protejare a Peșterii Vântului.

Prima hartă color a peșteri la scara 1:500 a fost realizată în anul 1969, pe ea fiind reprezenți primii 15.283 m de galerii. În anul 1972 timp de 8 zile, s-a lucrat în subteran pentru realizarea de către TVR a unui documentar despre Peștera Vântului. În anul 1978 apare albumul foto „Peștera Vântului”, semnat de dr. Dan Coman și Valentin Crăciun. Cercetările și cartările continuă în paralel cu acțiunile de documentare a peșterii, descoperindu-se noi sectoare de galerii în diferite puncte ale peșterii.

La sfârșitul anului 1989, lungimea totală a galeriilor Peșterii Vântului depășea 40.500 de metri. În anul 1991 descoperitorul peșterii, ing. Bagameri Bela se retrage după 50 de ani din activitatea speologică. Explorările continuă, iar la sfârșitul anului 2000 lungimea peșterii depășește 47.000 m. În cei 50 de km de galeri pot fi găsite aproape toate formele endocarstice cunoscute. Accesul în peșteră se face la cel mai jos nivel, acolo unde întregul debit de apă iese la suprafață. Urmând pârâul amonte, pe o galerie largă și înaltă apar formațiuni carstice gigantice, scurgeri parietale și stalactite (precum „Torpila”). Înălțimea galeriei scade și curând devine inaccesibilă, dar numeroase galeri fosile pot fi urcate în etajele superioare ale sistemului carstic. Sunt trei etaje dinstincte formate din galeri, săli, puțuri și hornuri de dimensiuni și forme foarte diferite, cu toate tipurile de speleoteme: stalactite, stalagmite, coloane, scurgeri parietale, cristale, gips…

Dintre toate se diferențiază „Labiritul Racoviță”, ca cel mai încurcat sector de peșteră din țară sau „Galeria Hipodrom”, asemănătoare cu o galerie de metrou. Galeriile sistemului carstic s-au dezvoltat pe patru nivele, dintre acestea cel inferior fiind active (pe aceasta pârâul subteran o modelează continuu prin acțiunea ei corozivă și erozivă), iar celelalte trei nivele superioare sunt fosile. Galeriile principale sunt: „Galeria Activă”, „Etajul I”, „Etajul II”, „Galeria Albă”, „Galeria Roșie” și „Galeria cu Lacuri”. Galeriile laterale sunt: „Galeria 7 Noiembrie”, „Galeria 1 Mai”, „Galeria Moravek”, „Galeria Mikulas”, etc.

Un lucru specific pentru Peștera Vântului o constituie “meandrele”, care în unele locuri ajung și la 25-30 m înălțime oferind o imagine impozantă. Majoritatea sălilor s-au format prin dizolvare la întâlnirea a două falii, sau ca urmare a prăbușirilor din zona faliilor. Așa sunt formate „SALA TITANILOR”, „Sala Mare”, „Amfiteatrul”, „Sala Neagră” și „Sala Ascunsă”. Și puțurile aflate în peșteră sunt de origine mixtă, unele formate pe brecie de falie, iar altele sau format pe diaclaze. Rolul lor este important deoarece fac legătura dintre cele patru nivele de dezvoltare a peșterii. Cele mai importante puțuri sunt numite astfel: „Casa Scărilor”, „Puțul Greu”, „Puțul Bükki”, „Puțul Bagaméri” și „Puțul din sistemul Torpilei”. În comparație cu mărimea peșterii, formațiunile carstice sunt puține, totuși pe alocuri întâlnim stalactite, stalagmite, coloane, draperii, coralite, scurgeri parietale, gururi, cristale de Ca CO3 multiforme (helictite), cristale de aragonit și gips cu forme florale (anthodite), monocristale.

În anul 2003, în cadrul unui proiect Phare, C.S.A. Cluj Napoca a deschis oficial un traseu turistic în peșteră. Vizitarea se poate face numai cu însoțire din partea clubului custode. În anul 2004 Clubul Speologilor Amatori din Cluj Napoca primește oficial custodia Peșterii Vântului. În absența unor descoperiri importante, accentul s-a pus pe recartarea peșterii. S-a primit aprobarea la cererea de finanțare depusă la Agenția Fondului pentru Mediu și, în cadrul proiectului depus, s-a delimitat zona exterioară de protecție al Ariei Naturale Protejate Peștera Vântului. Peștera Vântului din Munții Pădurea Craiului, considerată de speologi ca fiind CEA MAI MARE PEȘTERĂ DIN ROMÂNIA, a fost amenajată astfel încât să poata fi vizitată de turiști și de speoturiști. Anunțul a fost făcut de speologul Viorel Lascu, membru în Comitetul director al Centrului pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă (CAPDD) Bihor.

Potrivit speologului, Peștera Vântului are o lungime declarată de 49 de kilometri însă, deocamdată va fi disponibil pentru vizitare doar un prim traseu turistic de 800 metri și unul speoturistic de doi kilometri.

„Peștera Vântului, cu o lungime de 49 de kilometri, este cea mai mare peșteră a României, una dintre cele mai mari din Europa și desigur, cea mai mare din munții Pădurea Craiului. Are trei sectoare importante: unul foarte important pentru cercetarea științifică, rezervație științifică, inaccesibilă publicului, un alt sector pentru speoturism, pentru cei care au cunoștinte despre explorarea peșterilor și un alt parcurs ce poate fi destinat publicului larg, fără echipamente speciale. Toate sectoarele prezintă formațiuni și cristale inedite pentru carstul românesc, remarcându-se spiralele de gips”, a precizat Viorel Lascu.

Amenajarea primei porțiuni din Peștera Vântului a fost posibilă datorită unei finanțări atrase de CAPDD Bihor, administratorul sitului Natura 2000 „Defileul Crișul repede — Pădurea Craiului”. „Vor fi realizate semnalizările traseelor de cicloturism din interiorul destinației, va fi pus la punct un nou traseu, „Turul Pădurii Craiului”, se vor identifica și amenaja noi trasee, poteci tematice și un parcurs de aventură, locuri de parcare, un muzeu al explorării în peșteri, centru de vizitare în Vadu Crisului, parteneriate cu autorități locale. Va fi marcat și parcursul magistralei europene de drumeție, E3. De asemenea, urmează să fie reabilitat, în totalitate, sistemul de iluminat al Peșterii Unguru Mare, din Șuncuiuș”, a precizat Paul Iacobaș, președintele CAPDD Bihor. El a mai precizat că prin proiect sunt prevăzute mai multe acțiuni pentru îmbunătățirea turismului în Pădurea Craiului. Proiectul „Pădurea Craiului — un loc mai plăcut de vizitat, un loc mai bun în care să trăiești” se derulează în perioada 1 iulie 2015 și 30 iunie 2018, având un buget total de 114.576 dolari, din care suma de 100.000 de dolari reprezintă finanțarea nerambursabilă. Banii sunt alocati prin intermediul programului „Green Entrepreneurship — Dezvoltarea Destinațiilor de Ecoturism din România”, un program comun al Romanian-American Foundation și al Fundației pentru Parteneriat. Suma finanțărilor atrase de CAPDD Bihor, în cei 13 ani de existență, trece de un milion de euro, bani care au fost investiți în protejarea naturii și promovarea turismului.

(Autorul vrea sa ne convingă, că România finanţează proiecte românești. Din păcate nu pot verifica dacă este chiar așa, însă m-a surpris faptul că, și NU înțeleg CE legătură are cu “Romanian-American Foundation și al Fundației pentru Parteneriat” pe terenul României? De când fac ei ceva pentru alții, este clar că, în spatele acestor "proiecte comune" sau nu, stau sigur interese "ascunse", altfel NU ar fi fost finanțate! Interesant... Mă rog, fiecare să judece singur! Carmen Pankau)

Descoperită în anul 1957, Peștera Vântului reprezintă astăzi, cel mai lung labirint subteran din România şi din sud-estul Europei. Zona Șuncuiuș, unde se află acest system carstic, este situată la periferia nordică a Munților Pădurea Craiului, în defileul carstic omonim; din punct de vedere hidrografic aparținând de Bazinul Crișului Repede. Acum, intrarea în acestă peșteră, situată la aproximativ doi kilometri SE de localitatea Șuncuiuș, așteaptă turiștii și doritorii de speologie sportivă.

Sursa: George V. Grigore
Adaptare și foto: Carmen Pankau