miercuri, 9 octombrie 2019

MADE IN ROMÂNIA - ROMÂNI CELEBRI, ROMÂNI CARE AU CONTRIBUIT LA PROGRESUL OMENIRII 🌹 GEORGE EMIL PALADE


Vizionari, mult înaintea timpului lor, aceşti români de geniu şi-au aşezat numele între legende, în panteonul de aur al umanității. Cu perseverență, ei şi-au demonstrat ideile revoluționare în ştiință şi artă şi au lăsat urmaşilor o moştenire neprețuită. Nici nu avem la îndemână destule superlative pentru realizările lor, pentru importanța acestora în istoria civilizației sau pentru a ne exprima gratitudinea. Se spune că familiile burgheze, dar nu neapărat, de oameni educați, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, au generat o elită, şcolită în străinătate, care și-a demonstrat valoarea încă din primii ani ai secolului următor.
Apartenența lor la NAȚIUNEA ROMÂNĂ ne face să fim MÂNDRI!

Despre unii s-a scris mai mult, despre alții mult mai puțin, de aceea vom începe cu cei din urmă. Sunt ROMÂNI care au făcut ISTORIE.


🌹GEORGE EMIL PALADE (1912–2008)


Știați că George Emil Palade medic și om de știință american de origine română, specialist în domeniul biologiei celulare, a fost laureat al premiului Nobel pentru fiziologie și medicină în anul 1974?


George Emil Palade s-a născut la 19 noiembrie 1912 în Iași, România; tatăl său a fost profesor de filozofie la universitate, iar mama sa a fost profesoară de liceu. La vârsta de 7 ani, el și-a început pregătirea școlară la Școala „Mihail Kogălniceanu” din Iași. Pe placa de pe fațada școlii, stă scris:
“În această școală, între 1919-1922, și-a început drumul spre știință GEORGE EMIL PALADE, medic de origine română, născut la Iași, pe stradela Sărăriei, la 19.XI.1912”.

Descoperirile sale reprezintă eforturile susținute în domeniul cercetării fundamentale în biologie și medicină, eforturi apreciate de Comunitatea științifică internațională, prin acordarea în 1974 a Premiului Nobel, ceea ce conferă un prestigiu strălucit științei și culturii românești.

După terminarea studiilor liceale, s-a înscris la Facultatea de Medicină „Carol Davila” a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1940, obținând titlul de doctor în medicină cu o teză asupra unor probleme de structuri histologice. În perioada 1942-1945, Palade a servit în Corpul Medical al Armatei Române. În 1946 s-a căsătorit cu Irina Malaxa, fiica industriașului Nicolae Malaxa. In același an a plecat pentru studii post-doctorale în Statele Unite, unde a fost angajat pe post de cercetător la Universitatea Rockefeller din New York. Acolo l-a întâlnit pe Albert Claude, omul de știință care i-a devenit mentor. 

Claude lucra la Institutul Rockefeller pentru Cercetări Medicale și l-a invitat pe Palade să lucreze împreună cu el în departamentul de patologie celulară. George Palade a realizat importanța excepțională a microscopiei electronice și a biochimiei în studiile de citologie.

Împreună cu biochimistul Philip Siekevitz cu care a început o colaborare, a combinat metodele de fracționare a celulei cu microscopie electronică, producând componenți celulari care erau omogeni morfologic. Analiza biochimică a fracțiunilor mitocondriale izolate a stabilit definitiv rolul acestor organule subcelulare ca un component major producător de energie.

Cel mai important element al cercetărilor lui Palade a fost explicația mecanismului celular al producției de proteine. A pus în evidență particule intracitoplasmatice bogate în ARN, la nivelul cărora se realizează biosinteza proteinelor, numite ribozomi sau corpusculii lui Palade. Împreună cu Keith Porter a editat revista The Journal of Cell Biology („Revista de Biologie Celulară”), una dintre cele mai importante publicații științifice din domeniul biologiei celulare..
În 1952, Palade a primit cetătenie americană. El a lucrat la Institutul Rockefeller pentru Cercetări Medicale între anii 1958-1973. În 1973 a părăsit Institutul Rockefeller, transferându-se la Universitatea Yale. A fost profesor la Universitatea Yale Medical School între anii1973-1990. Palade a fost primul presedinte al Departamentului de Biologie Celulara de la Universitatea Yale. În prezent, Catedra de Biologie Celulara de la Yale se numește catedra „George Palade”.

În 1974 dr.George Emil Palade a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve „pentru descoperirile privind organizarea funcțională a celulei, care au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne” cu referire la cercetările sale medicale efectuate la Institutul Rockefeller pentru Cercetări Medicale. Prezentarea făcută de Palade la ceremonia conferirii oficiale a premiului Nobel a avut loc la 12 decembrie 1974, cu tema „Aspecte intracelulare în procesul de secreție a proteinelor”. Textul a fost publicat în 1992 de Fundația Premiului Nobel.

La Universitatea din California, San Diego, unde a lucrat din 1990, George Emil Palade a fost profesor emerit în Medicin
ă, în cadrul Departamentului de Medicina Celulara și Moleculară, precum și Decan emerit pentru Probleme Științifice, la Școala de Medicin
ă de la La Jolla, California.

George Emil Palade s-a stins în anul 2008, în Statele Unite, la venerabila vârstă de 96 de ani.

1961 – a fost ales membru al Academiei de Știinte a SUA.
1970 – a fost distins cu premiul Louisa Gross Horwitz la Universitatea Columbia, împreună cu Renato Dulbecco, un alt viitor laureat al Nobelului (1975). 
1974 – a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină, împreună cu Albert Claude și Christian de Duve „pentru descoperirile privind organizarea funcțională a celulei, care au avut un rol esențial în dezvoltarea biologiei celulare moderne” 
1975 – a fost ales membru de onoare al Academiei Române. 
1986 – i s-a conferit Medalia Națională pentru Știință pentru „descoperiri fundamentale (de pionierat) în domeniul unei serii esențiale de structuri complexe cu înaltă organizare prezente în toate celulele biologice”. 
1989 – a fost ales membru de onoare al Academiei româno-americane de arte și științe (ARA) la Universitatea din California 
2007 – a fost decorat cu Ordinul național „Steaua României” în grad de Colan.

 

Sursa: Nicolae Sabin Dordea cu elemente de la sursele: Wikipedia, the free encyclopedia; Wikipedia, enciclopedia liberă; altermedia. ro; wapedia. mobi/ro; ro. wikipedia. org/wiki/; promotor .ro;
Adaptare: Carmen Pankau









Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu