CÂT DE FRUMOASE ERAU FEMEILE GETE/DACE: se împodobeau cu bijuterii şi coliere de aur şi aveau grijă de corpul lor

SIMBOLISTICA FAMILIEI LA GEŢI

Femeile geto-dacilor erau frumoase şi expresive, iar dovezile arheologice din fostele cetăţi antice atestă preocuparea lor pentru igiena şi îngrijirea corpului, susţin istoricii.

Mărturiile antice care vorbesc despre înfăţişarea femeilor care au locuit în urmă cu peste două milenii pe actualul teritoriu al ţării noastre au fost rare. Dovezile arheologice şi modul în care au fost portretizate în scenele Columnei lui Traian i-au făcut pe unii istorici să susţină că femeile strămoşilor noştri aveau trăsături frumoase şi expresive. „Columna Traiană le înfăţişează, poate idealizându-le întrucâtva, zvelte, înalte, aparent puternice, purtând părul pieptănat pe tâmple, cu cărare la mijloc şi strâns la spate într-un coc.Femeile purtau o cămaşă încreţită, cu mâneci scurte, şi o fustă. Columna Traiană ni le înfăţişează purtând uneori şi o manta lungă, bogat drapată. O basma, probabil colorată, le acoperea părul”, scria Hadrian Daicoviciu.

La rândul său, istoricul Vasile Pârvan susţinea că înfăţişarea femeilor geto-dace de pe columnă era idealizată faţă de cea de pe Monumentul de la Adamclissi.
„Columna înfrumuseţează şi idealizează, apropiind pe dace de tipul clasic sudic. Monumentul dimpotrivă e foarte realist şi redă şi pe femei în toată nemlădierea, sărăcia şi simplicitatea vieţii lor ţărăneşti: faţa expresivă, dar unghiulară si masivă, părul pieptănat pe tâmple cu cărare la mijloc si strâns la spate, o cămaşă cu mâneci scurte şi o fustă peste ea, de la brâu în jos.

Pe Columnă dimpotrivă vedem tipuri feminine foarte frumoase, purtând încă şi o mantă bogat drapată peste haina lungă, stilizată clasic ca un lung hiton, bogat, iar pe cap un fel de testemel, care acopere părul, înnodat la spate sub conciu”, scrie istoricul Vasile Pârvan, în „Getica – Ο protoistorie a Daciei”.

PODOABELE FEMEILOR GETO-DACE

Potrivit istoricilor, atât bărbaţii cât şi femeile din vremea dacilor preferau să îşi împodobească hainele cu diferite aplice de METAL, de BRONZ şi de AUR, fie fixate direct pe curele, fie numai susţinute ca nişte NASTURI, de CURELE ori cordoane petrecute peste cămaşa-tunică (n.r. IIE) de cânepă, de in, ori de lână. Un al doilea element de împodobire a îmbrăcăminţii erau nasturii mici şi, mai ales, discurile convexe mari, de bronz, relata Vasile Pârvan.

„Portul bărbătesc şi femeiesc, cel puţin la cei bogaţi, e de o rară solemnitate şi de un fast foarte ceremonios, chiar atunci când metalul întrebuinţat pentru creşterea efectului decorativ nu e aurul, ci numai bronzul. Nu numai obişinuitele brăţări şi inele de picioare, cercei şi inele, colane bărbăteşti şi femeieşti, dar extrem de variate ace de păr şi de haine, fibule enorme, diademe şi, mai presus de toate, aplice şi pendantive cusute pe haine, fixate pe cingători late până la 20 de centimetri, pe pieptare şi pe curele de tot felul, împodobesc pe oamenii bronzului", arăta autorul volumului „Getica – Ο protoistorie a Daciei”.

Bijuteriile de aur nu lipseau din portul femeilor, iar un exemplu este colierul de aur cu pandantive, descoperit de traficanţii de comori, în situl unei cetăţi geto-dacice. Bijuteria a fost realizată prin batere la rece, dintr-o sârmă subţire din aur, împletită strâns, în cinci trese şi împodobită cu 27 de pandantive.

Alături de colier a fost descoperită o pereche de cercei din aur, confecţionaţi sub forma „nodului lui Heracles”, decoraţi fiecare cu două rozete şi patru perle de aur. Arheologii susţin că piesele au fost confecţionate fie într-un atelier din zona Balcanilor, fie pe teritoriul Geţiei Carpatine. Avea rol estetic şi de protecţie spirituală, susţin istoricii.

FEMEI PREOCUPATE DE IGIENĂ, COSMETICĂ ȘI COIFURĂ

Mărturii păstrate de la autorii antici prezentau preocupările de îngrijire şi înfrumuseţare ale triburilor din care ar fi locuit şi pe actualul teritoriul al ţării. Herodot menţiona modul în care sciţii (o altă denumire a GEŢILOR dată de greci – n. r. Carmen Pankau) foloseau SAUNA pentru a-şi curăţa trupurile şi oferea detalii despre BĂILE DE ABURI în care era întrebuinţată cânepa.

Herodot, de asemenea, afirma că femeile preparau o MASCĂ DE ÎNFRUMUSEŢARE, dintr-o pastă de chiparos, cedru, tămâie, amestecate cu apă. Soluţia era aplicată pe feţe înainte de culcare, iar a doua zi femeile se trezeau cu pielea curată.

Istoricii români susţin, pe baza descoperirilor din cetăţile geto-dacice, teoria că strămoşii noştri aveau preocupări pentru igiena corpului şi curăţenie. Strămoşii noştri îşi îngrijeau corpul, îşi tăiau părul, iar femeile foloseau FARDURI, PARFUMURI şi UNGUENTE pentru înfrumuseţare, afirma istoricul Ion Horaţiu Crişan.

APĂ condusă prin ţevi de teracotă și FILTRATĂ

„În Munţii Orăştiei, în interiorul fiecărei cetăţi mai mari sau în imediata ei apropiere găsim câte o cisternă pentru apă, de dimensiuni variabile, construită din bârne de lemn sau din piatră.
Apa captată de la izvoarele bogate ale regiunii era CONDUSĂ PRIN ŢEVI de TERACOTĂ în interiorul cetăţilor sau pe terasele cu locuinţe.
APA ERA FILTRATĂ cu ajutorul unui strat de pietriş şi apoi al unuia de nisip. Printr-un sistem deosebit de ingenios apa era eliberată de orice impuritate şi foarte proprie, din punct de vedere igienic, pentru a fi consumată”, informa istoricul şi arheologul Ion Horaţiu Crişan, în volumul „Medicina în Dacia, de la începuturi până la cucerirea romană” (Editura Dacica, Bucureşti, 2007).
Cercetătorul afirma că pe lângă preocuparea de a avea folosi o apă curată, geţii aveau grijă ca locuinţele lor să fie luminate.

FAMILIA GETĂ- simbolistica

Simbolistică, dragostea, atașamentul față de soț, soție, copiii, este cuprins într-o imagine sculptată în piatră de peste 2.000 de ani. Această mărturie a timpului spune tot…

O familie de GEȚI... ăia ”păgâni, barbari și necivilizați”, cum ne-au denigrat grecii, romanii și alţii, care nu aveau valorile morale ”ridicate” ale Romei, nu-și pictau pereții caselor cu scene orgiastice, ei trăiau în mare parte în bordeie care nu includeau o cameră numită vomitarium, însă ei mâncau împreună CU FAMILIA în jurul vetrei de foc din mijlocul casei, și nu separat.
GEŢII erau oameni simpli și și-au avut povestea lor, visele lor, dorinţele lor, durerile lor, împlinirile lor, speranțele lor…

Privind imaginea lor, și imi bate inima privind, cu toate că noi nu i-am cunoscut, nu ne par deloc străini, trebuie numai să ne privim în oglidă, eu sunt străbunii noștri.
Ei nu au murit pentru ca SUNT NEMURITORI.

EI TRĂIESC PRIN NOI și printre noi mai departe, prin fiecare bărbat ce-și duce pruncii în cârcă și prin fiecare mamă ce întinde mâinile protectoare, cu multă dragoste și gingășie pentru a-i ocroti și sprijini.

Geţii sunt cei ce ne-au dat ȚARĂ, PĂMÂNT, SÂNGELE ce ne zvâcnește mai departe prin vene și ne-au dat un NUME și UN LOC PE LUME. Geţii sunt nemuritori…

Sursa: Daniel Guţă, Vatra-Geției
Adaptare și foto: Carmen Pankau