POVESTEA IIEI – DE LA ÎNCEPUTURI ȘI PÂNĂ ÎN PREZENT

IIA- UN PRODUS TIPIC, PUR ROMÂNESC.

IIA A CUCERIT LUMEA. Numeroase personalități ale României, dar și din întreaga lume, au ales să integreze iia în garderoba de zi cu zi. IIA - mândria noastră naţională.

Ne mândrim cu IIA românescă și o purtăm cu drag, însă cât de multe lucruri știm, cu adevărat, despre istoria ei? IIA, numită și CĂMAȘĂ CU ALTIȚĂ, este cea mai cunoscută și, cu siguranță, cea mai reprezentativă piesă a costumului tradițional românesc.

Extrem de importantă în viața satului, iia a suferit de-a lungul timpului modificări, fiind influențată și de portul de la oraș.
Nu se cunoaște cu precizie momentul apariției acestui articol de îmbrăcăminte, însă cercetările atestă faptul că iia ar putea data ÎNCĂ DIN PERIOADA CULTURII CUCUTENI.

Este un obiect vestimentar realizat integral manual, pe pânză de bumbac, in sau borangic, cu broderii ample și bogate, în culori vii, având adesea aplicații de mătase, paiete sau mărgele. “Iie” este un termen care se adresează exclusiv cămășii purtate de către femei.
Nu doar că aceste broderii cusute manual sunt UNICAT, dar ele erau realizate în mare taină, pentru ca POVESTEA SPUSĂ CU AJUTORUL ACULUI DE CUSUT să nu fie sursă de inspirație pentru nicio altă fată din sat. Zestre de preț, oferită în dar din generație în generație, ia era adesea lucrată într-o perioadă lungă de timp, fiind modificată pentru a corespunde vârstei sau statului social al femeii care o purta.
Croiala acestei cămăși tradiționale românești sugerează forma unei cruci – o bucată de material de forma dreptunghiulară, cu mâneci largi și o deschizătură rotundă în partea de sus, numită și “gura iei”. Aceasta din urmă este întărită cu o cusătură specifică, realizată cu fire de bumbac sau mătase, în culori asortate cu broderiile de pe restul cămășii. Mânecile iiei sunt încrețite la umeri și uneori și la încheieturile mâinilor, formând volănașe delicate.

Nu este o întâmplare faptul că iia imită forma crucii, deoarece viața satului românesc este strâns legată de credința în Dumnezeu. Mai mult decât atât, unul dintre motivele des întâlnite pe cămășile tradiționale românești este chiar simbolul crucii, crucea fiind simbolul credinței getice multimilenare, cu multe milenii înaintea creștinismului (copiat după religia zamolxiană), care a apărut abia în secolul IV e.n.).

PERSONALITĂȚI CARE AU PROMOVAT IIA ROMÂNEASCĂ

Numeroase personalități ale României, dar și de pretutindeni, au ales să integreze iia românească în garderoba de zi cu zi.

Nu numai persoanele de rang înalt și-au îndreptat atenția asupra acestei cămăși tradiționale, ci și mari artiști au pictat pe pânzele lor femei îmbrăcate în portul românesc, cum ar fi pictorii Henri Matisse (tabloul “La Blouse Roumaine”, realizat în anul 1940) sau Constantin Daniel Rosenthal (tabloul “România revoluționară”, realizat la Paris, în anul 1850 – modelul care i-a servit pictorului drept muză este Maria Rosetti, soția lui C.A. Rosetti), Nicolae Tonitza, Camil Ressu, Ion Theodorescu-Sion, Francisc Șirato sau Dumitru Ghiaţă, sunt câteva dintre numele marilor artiști români pe care portul popular i-a inspirat în realizarea operelor artistice.
De asemenea, cântăreața Maria Tănase s-a numărat printre personalitățile care au purtat iia românească, făcând-o cunoscută în întreaga lume.

IIA, PREZENTĂ PE PODIUMURILE DE PREZENTARE

Drumul iiei nu s-a oprit aici. Cămașa românească a fost o sursă de inspirație pentru creatorii de modă. Punctul de pornire l-a reprezentat colecția designerului Yves Saint Laurent, din toamna-iarna anului 1981. Fascinat și inspirat de tabloul “La Blouse Roumaine” al pictorului francez Henri Matisse, designerul a lansat colecția cu același nume. În sezonul primăvară/vară 1997-1998, designerul a inclus din nou în colecția sa elemente din costumul tradițional românesc.
Ulterior, numeroși alți designeri au ales să reinterpreteze în notă modernă portul popular românesc, închinând colecții întregi frumoasei ii: Jean-Paul Gaultier (2006), Oscar de la Renta (2008), Philippe Guilet (noiembrie 2011 – colecție tribut adus României), Carolina Herrera (2013), Kenzo, Anna Sui sau Agatha Ruiz de la Prada.
Tom Ford a adus în prim plan pe podiumurile de prezentare ia din zona Sibiului, mai exact din regiunea Făgăraș. Cântăreața britanică Adele a pozat pentru numărul din martie 2012 al revistei Vogue, ediția americană, îmbrăcată în una dintre realizările designerului, inspirată din broderiile negre specifice zonei geografice românești.

ȘI VEDETELE IUBESC IA ROMÂNEASCĂ!

Iar de aici nu a mai fost decât un pas, iia românească a devenit populară printre vedetele de la Hollywood și nu numai acolo. Fotomodele și actrițe precum Kate Moss, Nicole Kidman, Halle Berry, Emma Stone, Jennifer Garner, Anne Hathaway, Katie Holmes, Emma Watson, Sharon Stone, Raquel Welch și multe altele au inclus ia în garderoba lor.
Și vedetele din țara noastră au ales, în ultimii ani, să poarte acest element vestimentar. Andreea Marin, Andra, Ozana Barabancea, Loredana, Gina Pistol sau Ilinca Vandici sunt doar câteva dintre numele celor care au readus în atenție “bătrâna” iie.

ZIUA UNIVERSALĂ A IIEI

Mai mult decât atât, iia noastră are și o zi dedicată – data de 24 iunie este acum marcată drept Ziua Universală a Iiei. Această zi este serbată în peste 50 de țări și mai mult de 100 de orașe. Nu este o întâmplare faptul că data acestui eveniment coincide cu o sărbătoare importantă a românilor, respectiv Sânzienele, deoarece iia are brodate simboluri magice, destinate să o apere de rele și de ghinioane pe cea care o poartă.

Sursa: Flori de IE
Adaptare și foto: Carmen Pankau