🏛️ATLANTIDA A EXISTAT ÎN MAREA NEAGRĂ (1/2)

Străzile subacvatice descoperite lângă Maroc ar putea reprezenta rămăşiţele legendarului continent dispărut. Cei care se îndoiesc susţin că Atlantida a existat în Marea Neagră, din continent mai rămânând doar Insula Şerpilor.
Recent, lansatul Google Ocean, programul care permite vizualizarea topografiei subacvatice, a şi făcut o descoperire epocală. Scrutînd chiar şi stratul situat imediat sub fundul mării, un inginer britanic a dat peste o reţea de străzi perfect trasate care nu pot fi făcute decît de mâna omului. Imediat s-a făcut legătura cu continentul dispărut. Şi cum descoperirea este situată într-una din locaţiile presupuse ale Atlantidei, ipoteza că ar fi vorba tocmai de oraşul scufundat a înfierbîntat minţile tuturor. Imaginea subacvatică este însă departe de a constitui o mărturie covârşitoare. Susţinătorii plasării Atlantidei în Marea Neagră cred mai departe că adevăratele dovezi sunt îngropate în apropierea coastelor României, iar Insula Şerpilor e o rămăşiţă a înfloritoarei civilizaţii de acum 10.000 de ani.

O REŢEA DE STRĂZI SUBACVATICE

La circa 1.000 de kilometri de coasta nord-vestică a Africii, lângă Insulele Canare, s-a descoperit un dreptunghi de circa 20.000 km pătraţi, care seamănă cu o hartă aeriană a unui oraş. Străzile subacvatice par a fi trasate printr-o tehnologie umană. Descoperirea a fost făcută de către Bernard Bamford, inginer în aeronautică, care e convins că e vorba de Atlantida. El a obţinut imaginea subacvatică la coordonatele 31 15’15.53’’ nord şi 24 15’30.53’’ vest, cu ajutorul programului Google Ocean (bazat pe sateliţi), o extensie a binecunoscutului Google Earth. Imaginile au aprins imaginaţia oamenilor de ştiinţă, care au început să creadă că e vorba chiar de oraşul scufundat din scrierile lui Platon, localizat de gânditorul antic în apropierea Coloanelor lui Hercule (strîmtoarea Gibraltar). Descoperirea se află la şase kilometri în largul coastelor Marocului, în locul cunoscut drept Groapa Abisală Madeira. „Chiar şi dacă ar fi doar o formaţiune naturală, şi tot ar merita o privire apropiată“, susţine dr. Charles Orser, profesor de arheologie la Universitatea New York State, fascinat şi el de surpriza din fundul oceanului. Şi totuşi, de-a lungul timpului, de câte ori cercetătorii n-au crezut că au dat peste legendara Atlantidă şi, după verificări, s-a demonstrat că s-au înşelat?

O ŢARĂ ÎNFLORITOARE

Platon a pomenit în dialogurile sale de o civilizaţie înfloritoare care locuia pe un continent, sau insulă, sau cetate, numită Atlantida, cu capitala la POSEIDONIA. Oraşul era înconjurat cu numeroase şanţuri de apă legate cu poduri şi tuneluri. Atlantida avea o câmpie fertilă brăzdată de o mulţime de canale transversale, pe care se ridica „un munte nu prea înalt“, din care ţîşneau două izvoare, unul fierbinte şi altul cu apă rece.

În cetate erau temple, săli de gimnastică, un mare hipodrom, cazărmi, antrepozite care înconjurau Palatul Regal. Se apreciază la 5 - 6 milioane de oameni populaţia regatului principal al ATLANTIDEI, o mare forţă militară care putea strânge sub drapel 10.000 de care de luptă şi 1.200 de corăbii de război. Rege era Evenor, care a avut cu Leucipe o fată, CLITO, soţia lui POSEIDON.
ATLAS sau ATLANT, fiul cel mare, a primit de la Poseidon partea cea mai întinsă şi mai bogată, din centru, care, conform calculelor cercetătorului Rousseau-Liesens, avea o suprafaţă de 160.000 km pătraţi. Cam cât cea descoperită zilele trecute.

ZECI DE ATLANTIDE

Într-o singură zi şi noapte, mari cutremure de pămînt şi inundaţii au distrus Atlantida, scufundînd-o în mare. De zeci de secole, e tot căutată. S-au născut cam 30 de ipoteze cu privire la locul în care s-ar fi aflat. A apărut atlantologia, o ştiinţă complexă, care studiază teoriile despre continentul dispărut. Pe fundul Oceanului Atlantic, în apropierea Insulelor Azore, nave special dotate, au recuperat un inel de aramă. Puţinătatea dovezilor i-a făcut pe cercetători să se îndepărteze de Oceanul Atlantic, căutînd Atlantida pe tot globul. A fost „localizată“ din Groenlanda pînă în Africa de Sud, din Suedia pînă-n Sahara, Insulele Britanice, Palestina şi Caucaz, Amazonia, Madagascar şi Mongolia. Niciuna dintre aceste ipoteze nu a rezistat însă analizei aprofundate, cu excepţia unei Atlantide cretane, în a cărei capitală, Cnossos, s-au găsit vestigiile unor palate monumentale.

ATLANTIDĂ ROMÂNEASCĂ

Etnograful Adrian Bucurescu arată că fabuloasa ţară s-a scufundat în marea denumită de egipteni Siriath, adică MAREA NEAGRĂ. În cinstea lui Orpheus, împăratul-zeu numit de atlanţi, şi urmaşii lor direcţi, geţii, egiptenii au ridicat acum mai mult de 5.000 de ani, la Giseh, enigmaticul Sfinx.
În 1913, în „Dacia preistorică“, Nicolae Densuşianu localiza Atlantida între Porţile de Fier şi Sfinxul din Bucegi.

„ATLANTIS“ este tradus de unii lingvişti prin „Fericire“, iar grecii antici denumeau actuala Insulă a Şerpilor din Marea Neagră, Makaron, adică „A fericiţilor“. Nu departe de ea, arheologii ruşi au descoperit impresionante ruine subacvatice atribuite, după unii, atlanţilor. În apropiere, la Hamangia, au fost găsite uimitoarele figurine din lut, intitulate generic „Gânditorul“ şi datate 5.000-3.000 î.e.n., într-o perioadă când de gândire abstractă nu putea fi vorba. Însăşi cetatea HISTRIA conţine o ciudăţenie: pare a fi construită pe role.
Este vorba despre un sistem de coloane orizontale peste care a fost construit zidul propriu-zis. Astfel de construcţii folosesc, la ora actuală, arhitecţii japonezi pentru a atenua şocul cutremurelor. Este celebrul sistem de “clădiri pe role” care asigură siguranţa înaintea cutremurelor de orice fel. De unde se cunostea această tehnică?

INSULA ŞERPILOR, RĂMĂŞIŢA UNUI CONTINENT

Conform ipotezei susţinute de tot mai mulţi adepţi, din străvechea Atlantidă a rămas doar Insula Şerpilor (foto). Certitudine este doar faptul că pe colţurile de stîncă, azi pustii, se ridica pe vremuri un superb templu închinat zeului Apollo.

Puţini ştiu că însuşi MIHAI EMINESCU a vorbit în versurile sale de enigmatica Atlantidă din Marea Neagră. 

MEMENTO MORI de Mihai Eminescu
” Din fundul Mării Negre, din înalte-adânce hale
Dintre stânce arcuite, din gigantice portale
Oastea zeilor Daciei în lungi şiruri au ieşit…
Zeii Daci ajung la marea, ce deschide-a ei portale,
Se reped pe trepte’nalte şi cobor în sure hale
Cu lumina, ei îngroapă a lor trai întunecos;
Dară ea, înfiorată de adânca ei durere,
În imagini de talazuri cânt-a Daciei cădere
Şi cu-albastrele ei braţe ţărmii mângâie duios.”

ATLANŢI LA ŞINCA VECHE?

Charles Berlitz a publicat într-una din cărţile sale, „Atlantis, al optulea continent“, o hartă modernă a planşeului Oceanului Atlantic. În zona Insulelor Canare, el arată că există şi azi, acoperit de ape, un masiv muntos numit Dacia. De aici, presupunerea că atlanţii au plecat către zona Carpato-Danubiană, iar geţii ar fi urmaşii atlanţilor. Poate au ajuns în Insula Şerpilor (Albă) unde exista acel templu al Zeului Soare (atlanţii aveau o religie bazată pe cultul Soarelui), apoi unul închinat lui Ahile sau chiar mormântul semizeului.

Edificiul antic avea formă pătrată, fiecare latură avînd 29,87 m şi se pare că avea nouă (9) altare. Funcţiona şi ca oracol şi se spune că aproape totul era din aur, marmură albă şi mărgăritare.
Legendele românești spuneau că templul alb nu a fost construit de mâna oamenilor, ci era de origine divină. Motiv pentru care întreaga insulă a fost numită Insula Sfîntă. Atlanţii, e posibil să fi ajuns şi prin părţile Braşovului, dacă ar fi să dăm crezare ipotezei care susţine că enigmaticul Templu al Ursitelor de la ŞINCA VECHE a fost întemeiat de aceeaşi civilizaţie care a ridicat şi Templul Alb din Insula Şerpilor. Un lucru e sigur şi uimitor: geţii au avut cunoştiinţe extraordinar de avansate pe care nu prea aveau de unde să le ia, decât de la nişte colonizatori, necunoscuţi deocamdată.

DIN CE CAUZĂ S-A SCUFUNDAT ATLANTIDA?

Astronomul polonez M.M. Kamienski a apreciat că aşa-numita Cometă a lui Galilei s-a ciocnit cu Terra (9541 î.e.n.) şi a produs scufundarea Atlantidei.
Inginerul german Otto Muck susţine că în Oceanul Atlantic ar fi căzut cu o viteză de 20 km/secundă un meteorit gigant cu diametrul de 10 km. Legenda potopului este arhicunoscută. Această faimoasă catastrofă a lumii antice poate fi întâlnită la majoritatea popoarelor, cu excepţia aborigenilor australieni, a laponilor şi eschimoşilor.

Oamenii de ştiinţă admit faptul că la baza mitului a stat un fenomen real, verificabil istoric şi arheologic, uriaşele inundaţii fiind o consecinţă a încălzirii climei după ultima glaciaţiune. Potopul menţionat şi în Vechiul Testament şi apreciat de Vatican că a avut loc acum 13.100 de ani, a lăsat din Atlantida numai „INSULA CELOR 7 CETĂŢI“.

- Va urma! -

Sursa: zamolxe, piatza,
Adaptare și foto: Carmen Pankau