marți, 6 august 2019

PENINSULA BALCANICĂ – RUMILIA


Geografii persani de la finele secolului XI numesc Marea Neagră, Marea Mediterană MAREA RUMI. Sub veneţieni, partea de sud a Peloponezului se numea ROMANIA, iar Valeriu Papahagi ne asigura că în BIBLIOTECILE VENEŢIEI MEDIEVALE apare denumirea de NEAPOLI DI ROMANIA.

Târnava-Mare este numită de cărturarii bulgari a treia Romă, ceea ce înseamnă că au aspirat la moștenirea romana-romee.

La venirea turcilor în Balcani erau două elemente "latine", una a romano-vlahilor și a doua a neo-latinilor, care din cauza bisericilor, s-au despărţit.

In luptele de independenţă de la 1830, grecii din Peloponez numeau locuitorii Greciei orientale RUMELIOŢI. Dealtfel limba greacă se numește și azi ROMAIKI, iar grecii iși spun ROMEI. Până și un DANS NAŢIONAL AL GRECILOR se numește ROMAIKA și RUMAIKA. În hărţile din veacul XVII, XVIII și XIX, Tracia (denumire regională a geţilor, deci Geţia – n. r. Carmen Pankau) figurează sub numele de ROMANIA. în timp, biserica greacă face tot mai multe demersuri ca populaţia SĂ SE LEPEDE de numele de ROMEU și să îl folosească pe cel de Elen.

Pe vremea turcilor, oficial pe lângă RUMELIA, toate popoarele din Balcani aveau numele de RUM: grecii, slavii, albanezii, armanii și chiar armenii și evreii, pe când românii purtau numele de OLAH. O bună parte din timp, chiar ÎNTREAGA POPULAŢIE A EUROPEI, se numea RUMI, iar sultanul Rum Padisah. După războaiele balcanice, de la 1912, Turcia aproape că dispare din Europa și o dată cu ea și NUMELE OFFICIAL DE RUM.

Numiri românești mai apar și prin alte ţări din Europa: 
în Elveţia Romanşii,
în Bretania Romania,
în Italia Romagna sau Romaniola, etc. 

Popoarele turco-tătare numesc biserica ortodoxă RUM-Kilisasi, iar pe patriarh RUM Patrikki.

VALAH-VLAH

Deasemeni și denumirea de VLAH apare SUB DIFERITE forme LA MAI TOATE POPOARELE DIN EUROPA și NU NUMAI:
blachon, blacy, blagnac, valaquer, walhay, vlasi, blac, flah, flascus, wal, val…, etc.

Goticul “val” (Goţii erau Geţii sub alt nume – n. r. Carmen Pankau) înseamnă stăpân.

La englezi: WALES, lituanieni îi numesc pe români WELSCH. Velche apare ca un nume primitiv la celţi, iar la Consiliul de la Sardica din 347 e.n., Geţia Carpatină apare sub denumirea de BLACENA. Conform unor autori, VLAH la diverse popoare balcanice, înseamnă PASTOR, iar autorul Toli Hagi Gogu, în cartea “Romanus si Valachus” din 1939, spune:
“Nu încape îndoială, că grecii, sârbii, bulgarii, cehoslovacii, maghiarii, etc., rusticii care își zic VLAHI, au fost Romanici și s-au desnajionalizat păstrându-și numai numele de Vlah… Așa fiind, putem spune că avem Vlahi grecizaţi, Vlahi slavizaţi și Valahi maghiarizati.„
Sursa: Pompiliju Sfera
Adaptare și foto: Carmen Pankau







Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu