Localitatea Drăgăneşti-Olt, judeţul Olt, situată între Câmpia Boianului şi Valea Oltului, la 35km de oraşul Slatina, capitala judeţului Olt, şi la 65km nord de oraşul Turnu Măgurele, ne oferă multe surprize.
În incinta MUZEULUI CÂMPIEI BOIANULUI din Drăgăneşti-Olt a fost amenajat un SAT NEOLITIC al Culturii GUMELNIŢA (4500 – 2.800/3.700 î.e.n., B.C.), reconstituit de către arheologi, după originalul aşezărilor neolitice tipice Culturii Gumelniţa, descoperit mai jos, în lunca Oltului, datând din mileniul V î.e.n.,B.C. Întrarea în acest sat gumelniţean se face pe un pod din lemn, iar așezarea este înconjurată de un șanţ de apărare, îngrădit cu mai multe nuiele împletite. Acest sat neolitic cuprinde şase bordeie, toate reconstruite în mărime naturală.
Iniţiatorul acestui Sat gumelniţean este Traian Zorzoliu, professor, muzeograf, pictor profesionist şi director al Muzeului Câmpiei Boianului Drăgăneşti-Olt, el fiind considerat ca „Părintele“ primului parc neolitic din Europa.
Construcţia acestui Sat neolitic din incinta Muzeului Câmpiei Boianului, Drăgăneşti-Olt, a durat aproape un an și a fost inaugurat în 18 septembrie 2010. Preţul amenajării acestui sat a fost de 15.000 de lei, o parte fiind plătită din sponzorizări.
Colibele acoperite cu stuf sunt pictate în culori vii, cu forme pe care le regăsim și pe vasele Culturii lor gumelniţene, foarte asemănătoare cu cele de la Cucuteni. Aceste căsuţe neolitice au un farmec deosebit, de nedescris și au foarte multe de povestit…
Bordeiele neolitice au fost construite după “original”, din chirpici din trestie împletită, împletiturile fiind umplute cu pământ şi din pari înfipţi în pământ.
O privire în incinta bordeielor ne dezvăluie felul cum au trăit, cum au locuit Strămoșii noștri pelasgo-geţi: casele nu aveau tavane, însă erau foarte bine căptuşite, izolate în interior cu materiale diferite, aveau încăperi împărţite pentru zona de locuit, pentru prepararea hranei, deci bucătărie şi pentru depozitarea uneltelor, deci magazie. Ele aveau vatră, cuptor și laviţă, patul lor era construit din pământ și acoperit cu rogojini sau piei de animale.
Bordeiele reconstruite sunt destinate diferitelor ocupaţii ca olăritul, agricultura, pescuitul și vânatul. Aici se pot admira obiecte neolitice originale, sau reconstituiri, ca altare de cult, mese, diferite unelte necesare atât gospodăriei cât şi pentru practicarea diferitelor ocupaţii.
De asemenea, a fost reconstruită și o locuinţă lacustră, pentru depozitarea alimentelor.
Interesant este că, tot aici, în afara bordeiului, a fost reconstruit și un mormânt în formă ovală, în care a fost așezat un schelet al unui gumelniţean, tot din acea perioadă, poziţia scheletului este, potrivit tradiţiilor Culturii Gumelniţa, și anume în poziţia fătului, cu braţele și picioarele strânse la piept. Acest mormânt reprodus este prevăzut cu un acoperiș transparent.
În acest sit au mai fost găsite obiecte ca vase din lut, pe un vas se observă reprezentarea solară a svasticii noastre ancestrale, unelte, arme, obiecte casnice, precum și o reproducţie a unui război de ţesut.
În curtea Muzeului Câmpiei Boianului mai sunt expuse și alte case arhitecturale tipic românești, ca de exemplu un bordei construit sub pământ și amenajat cu unelte și obiecte ţăranești, o casă strămoșească din lemn, precum și o troiţă.
O călătorie în timp pe urmele Străbunilor noștri, o încântare, o bucurie pentru ochii, dar și pentru sufletul nostru însetat de a afla ceea ce ne este, în moment ascuns.
Reminiscențe, vestigii ale unei Culturi străbune extraordinare, trecute, dar neuitate. Pământul nostru mustește de vestigii, dovezi arheologice, care așteaptă să iasă la iveală, dar numai când suntem vrednici și demni să le aflăm. Toate la timpul lor!
Autor: Carmen Pankau
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu