🇷🇴️ MADE IN ROMÂNIA - ROMÂNI CELEBRI, ROMÂNI CARE AU CONTRIBUIT LA PROGRESUL OMENIRII 🌹 ŞTEFANIA MĂRĂCINEANU

Vizionari, mult înaintea timpului lor, aceşti români de geniu şi-au aşezat numele între legende, în panteonul de aur al umanității. Cu perseverență, ei şi-au demonstrat ideile revoluționare în ştiință şi artă şi au lăsat urmaşilor o moştenire neprețuită. Nici nu avem la îndemână destule superlative pentru realizările lor, pentru importanța acestora în istoria civilizației sau pentru a ne exprima gratitudinea. Se spune că familiile burgheze, dar nu neapărat, de oameni educați, de la sfârşitul secolului al XIX-lea, au generat o elită, şcolită în străinătate, care si-a demonstrat valoarea încă din primii ani ai secolului următor.

Apartenența lor la NATIUNEA ROMÂNĂ ne face să fim MÂNDRI!

Despre unii s-a scris mai mult, despre alții mult mai puțin, de aceea vom începe cu cei din urmă.
Sunt ROMÂNI care au făcut ISTORIE.

🌹 ŞTEFANIA MĂRĂCINEANU (17 iunie 1882 – 15 august 1944)

Ştefania Mărăcineanu este fiziciana şi chimista celebră care a descoperit radioactivitatea artificială şi procedeul de declanşare artificială a ploii.

Deşi ea este o somitate a ştiinţei mondiale, în ţara natală, România, Ştefania Mărăcineanu a dispărut din conştiinţa publicului larg. Fiziciana română care a lucrat în laboratorul soţilor Curie.

Ştefania Mărăcineanu s-a născut la Bucureşti, pe 17 iunie 1882. Ștefania a urmat cursurile liceale la școala Normală “Elena Doamna” și Școala Centrală din București, pe care o absolvă în 1903, iar pe cele universitare la Facultatea de Știinţe Fizio-Chimice a Universităţii din București, unde și-a susţinut examenul de licenţă în anul 1910. Apoi a devenit profesoară de fizică şi chimie la Şcoala Centrală de Fete din Bucureşti, iar în 1919 a primit o bursă de specializare de doi ani la Paris, unde a asistat la cursurile de radioactivitate ţinute de celebra Marie Curie, la Institutul de Radiului din Paris.

Aici, la Sorbona, își susţine doctoratul în anul 1924, cu teza “Cercetări asupra constanţei poloniului asupra penetrării în metale, unde obţine calificativul: “Très Honorable”. 

Auditoriul, compus din mulţi studenţi, profesori și fizicieni, care au umplut, până la refuz amfiteatrul unde savanta română iși ţinea dizertaţia. Printre aceștia se afla și Marie Curie, care a cooptat-o în echipa sa. Marie Curie spunea mai târziu:

 “ Domnișoara Ștefania Mărăcineanu a lucrat mai mulţi ani în laboratorul meu și recent a obţinut titlul de doctor în știinţe fizice. Apreciez în mod deosebit munca ei știinţifică”.

După obţinerea doctoratului, lucrează și la observatoarele din Mendou și Paris, unde a demonstart că plumbul, supus mai multe secole radiaţiilor solare, a devenit radioactive. Stefania a folosit, la acest experiment, bucăţi din acoperișul Observatorului Astronomic parizian, vechi de peste 300 de ani. Rezultatele au fost publicate în revista “Comptes Rendus des Séances de l’Académie des Sciences de Paris”.

Ștefania Mărăcineanu, unul dintre marii fizicieni ai României. Ea a creat primul laborator de Radioactivitate din ţară, folosind aparatura cumpărată din banii proprii.

Ştefania Mărăcineanu a ratat un Premiu Nobel în faţa faimosului cuplu de chimişti francezi, în 1935, premiaţi pentru decoperirea radioactivităţii artificiale, chiar dacă, în urma doctoratului din 1924, Ştefania demonstrase fenomenul în faţa unei săli arhipline.

Ea a fost primul savant care a indentificat fenomenul radioactivităţii artificiale, pentru care Fréderic și Irène Joliot-Curie au obţinut Premiul Nobel. (!)

Ștefania Mărăcineanu a semnalat, pentru prima oară, că în ajunul proceducerii unui cutremur, radioactivitatea crește în zona epicentrului. Ea a descoperit procedeul de declanșare artificială a ploii, cu ajutorul unor săruri radioactive, și a stabilit legătura dintre cutremure și precipitaţii.

EXPERIMENTE REUŞITE

 

Românca, Ştefania Mărăcineanu, a prezentat în lucrare nişte descoperiri senzaţionale, printre care observaţia că substanţele radioactive prezentau fluctuaţii ale intensităţii radiaţiilor, deşi intensitatea lor ar fi trebuit, conform nivelului cunoştinţelor ştiinţifice din acea vreme, să fie constantă. Ştefania, prin experimentele făcute, punea acest fenomen pe seama radiaţiilor solare, după ce observase că suportul de plumb al unor substanţe radioactive devine la rândul său radioactiv, chiar şi după eliminarea acestor substanţe, iar expunerea la soare a acestui suport măreşte de zeci de ori intensitatea radiaţiilor, fenomen pe care l-a denumit radioactivitate artificială.

Teza ei a entuziasmat asistenţa in asa mod, incât Marie Curie i-a oferit un post de cercetătoare la laboratorul ei, iar profesorul Deslandres i-a făcut cadou câteva plăci de plumb de pe acoperişul Observatorului astronomic parizian, plăci vechi de 300 de ani. 

Cu ajutorul acestor placi, Ştefania Mărăcineanu a reuşit încă odată să confirme RADIOACTIVITATEA ARTIFICIALĂ: părţile plăcilor care au fost expuse la soare perioade îndelungate de timp erau 8au devenit) radioactive. 

OMAGIILE MARIEI CURIE

 

Fiziciana noastra Ştefania Mărăcineanu nu a protestat când Premiul Nobel i-a fost “SUFLAT”, FURAT, deşi Irène Joliot-Curie declarase într-un interviu acordat ziarului „Neues Wiener Journal”, publicat pe 5 iunie 1934, că:

„ne amintim că savanta română, domnişoara Mărăcineanu, a anunţat în 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale”.

În 1925, Ştefania Mărăcineanu s-a întors pentru puţin timp în ţară, unde fusese numită asistenta profesorului Cristache Musceleanu, la Universitatea din Bucureşti, dar a continuat apoi să lucreze pentru Laboratorul Mariei Curie şi pentru Observatoarele din Meudon şi Paris, până în 1930. 

Ştefania Mărăcineanu a reuşit în România, cu mijloace proprii, să creeze PRIMUL LABORATOR DE RADIOACTIVITATE din ţară. 

PRIMA PLOAIE ARTIFICIALĂ A FOST ÎN BĂRĂGAN

 

Încercând să înţeleagă mecanismul de declanşare a ploilor, Ştefania a ajuns la concluzia că radiaţiile ar putea fi importante în acest fenomen. Astfel, a făcut un experiment, încercând să creeze o concentraţie artificială de radioactivitate în nori prin injectarea norilor joşi cu săruri radioactive.

Experimentul a avut loc în vara secetoasă a anului 1931, în Bărăgan. Pentru realizarea lui a primit sprijinul profesorilor Dimitrie Bungeţianu şi N. Vasilescu-Karpen, iar cel care a pilotat avionul din care s-au lansat sărurile radioactive a fost pilotul-prinţ Constantin „Bâzu” Cantacuzino, devenit mai târziu o legendă a aviaţiei române în cel de-al Doilea Război Mondial.

Experienţa a fost un succes, Ştefania Mărăcineanu fiind apoi însărcinată de guvernul francez să experimenteze „ploaia artificială” şi în Algeria, colonia franceză Africa. 

După 1945, cercetările în acest domeniu au continuat mai ales în SUA, dar şi în alte ţări, substanţele folosite pentru injectarea norilor fiind numeroase, printre ele numărându-se iodura de argint sau zăpada carbonică. 

   Principalele lucrări ale Ștefaniei Mărăcineanu au fost:

   - Actiona spécilaes du soleil sur la radioactivité du polonium et du plomb (Paris, 1926)

- Radioactivitatea și constituţia materiei (București, 1929)- Radioactivité, soleil, pluie artificielle (București, 1934)

   - La radioactivité du globe, les radiations et les tremblements de terre. Les pluies et les tremblements de terre.

 "Ne amintim că savanta română, domnişoara Mărăcineanu, a anunţat în 1924 descoperirea radioactivităţii artificiale." Irène Joliot-Curie, chimist.

SACRIFICII 

Ștefania Mărăcineanu, savanta care susţinea că 

“răsplata pentru cercetătorul devotat știinţei, nu vine din afară, ci sunt fiorii de fericire pe care îi are la descoperirea adevărului”, 

s-a îmbolnăvit de cancer, provocat de iradierile radioactive, și a murit cu un an înaintea folosirii celor două bombe atomice împotriva omenirii. Că invenţia ei nu a avut acest scop, este evident, dar asta este o altă poveste…

Românca Ştefania Mărăcineanu, fiziciana de exceptie, recunoscută pe plan mondial, dar acasă în România, aproape necunoscută…

Sursa: evz ro

Adaptare şi foto: Carmen Pankau